0 269
Румунська мова та літературне читання. Навчальна програма для загальноосвітніх навчальних закладів з румунською мовою навчання 1–4 клас (2016 рік) Вересень 1st, 2016 Руденко Тарас

Проект базової навчальної програми

Анотація

Програма містить матеріали з румунської мови і літературне читання. Вона укладена відповідно до потреб суспільства і загальноосвітніх навчальних закладів з румунською мовою навчання. Програма охоплює загальний спектр теоретичних знань і практичних навичок, які мають здобути учні у процесі навчання та успішно застосувати у життєвій діяльності.

Програма з румунської мови для 1-4 класів загальноосвітніх навчальних закладів з румунською мовою навчання була створена  на основі Державного стандарту початкової загальної освіти.

Основною метою даної програми є: розвиток умінь і навичок учнів; реалізація всіх мовленнєвих умінь; формування комунікативної компетенції, необхідної для вивчення румунської літературної мови; засвоєння необхідного обсягу знань, що  забезпечує мотивацію навчання.

Вивчення румунської мови здійснюється  відповідно до чотирьох змістових ліній: мовленнєва , мовна, соціокультурна та  діяльнісна (функціональна)

Вони не відокремлені , оскільки  синхронно доповнюють одна одну і в процесі викладання є взаємнопереплетені.

У даній програмі оновлено зміст і структуру, обґрунтовано відповідну систему дидактичних принципів добору та структурування змісту.

Для досягнення зазначеної мети передбачається виконання таких завдань:

формування в учнів мотивації вивчення мови;

забезпечення гармонійного розвитку усіх видів мовленнєвої діяльності

 ( слухання, говоріння, читання і письма); формування комунікативних умінь.

Основними завданнями та цілями при навчанні румунської мови є формування в учнів усіх видів мовленнєвої діяльності: слухання – розуміння, го­воріння, читання та письма, тобто розвиток усно­го та писемного мовлення, комунікативних здіб­ностей та можливостей кожного учня, уміння використовувати в житті здобуті мовні знання та мовленнєві навички.

Дотримано принципу науковості, логічності, послідовності та доступності формування мовлен­нєвої компетенції.

Вивчення румунської мови у початкових класах має :

  • забезпечити мовленнєвий та загальний роз­виток молодших школярів;
  • дати їм основи мовної освіти,

Зокрема, програмою передбачено:

  • надання учням певного обсягу знань і вмінь з різних розділів мовознавчої науки, які б спри­яли розвиткові у них комунікативних нави­чок;
  • забезпечення практичного засвоєння учнями найголовніших орфоепічних, орфографічних та пунктуаційних правил румунської літера­турної мови;
  • збагачення словникового запасу і вдоскона­лення граматичного ладу усного й писемного мовлення школярів;
  • формування вмінь зв’язно висловлювати свої думки в усній і писемній формах, етики мов­леннєвого спілкування;
  • формування вміння контролювати правиль­ність і доцільність своїх висловлювань;
  • формування, розвиток та удосконалення в уч­нів каліграфічних навичок, прищеплення їм культури оформлення письмових робіт;
  • розвиток у дітей на основі програмового мов­ного матеріалу логічного мислення та важли­вих мовленнєвих умінь: спостерігаючи пред­мети і явища, їх ознаки (істотні й неістотні), абстрагувати, класифікувати, узагальнювати, встановлювати причинно-наслідкові зв’язки, робити самостійні висновки і т. д.
  • літературне читання має за мету формування читацької компетентності учнів, яка є базовою складовою комунікативної і пізнавальної компетентності, ознайомлення учнів з дитячою літературою як мистецтвом слова, підготовка їх до систематичного вивчення літератури в основній школі.
  • У процесі навчання відбувається становлення читача, здатного до самостійної читацької, творчої діяльності; здійснюється його мовленнєвий, літературний, інтелектуальний розвиток, формується морально – естетичні уявлення і поняття, збагачуються почуття, виховується потреба у систематичному читанні
  • Формуються в учнів навички читання як виду мовленнєвої діяльності;
  • Ознайомлюються учні з дитячою літературою в авторській, жанровій, тематичній різноманітності;
  • Формується в учнів соціальних, морально-етичних цінностей за допомогою художніх образів літературних творів;
  • Формування умінь сприймати, розуміти, аналізувати різні види літературних і навчальних текстів з використанням елементарних літературознавчих понять;
  • Формується  умінь створювати власні висловлювання за змістом прочитаного (прослуханого);
  • Формування в учнів прийомів самостійної роботи з різними типами і видами дитячих книжок;
  • Уміння здійснювати пошук, відбір інформації для виконання навчально – пізнавальних завдань;
  • Розвиток творчої літературної діяльності школярів;
  • Виховання потреби у систематичному читанні як засобі пізнання світу, самопізнання та загальнокультурному розвитку.

Для досягнення мети треба продовжувати  дотримуватися таких вже відомих і здобутих  змістових ліній.

Комунікативна (мовленнєва)  лінія  передбачає розвиток усного й писемного мовлення учнів, створення умінь і навичок  для успішної реалізації  усіх видів мовленнєвої діяльності: аудіювання, говоріння, читання та письмо.  Удосконалення комунікативних умінь і навичок здобутих  ще в дошкільному віці , вміння слухати і розуміти різні типи комунікації (монолог чи діалог).  Ці  досягнення доповнюють розвиток  рецептивних та діалогічних здібностей учнів, уміння читати, спілкуватися у письмовій формі, працювати над текстом.

Лінгвістична лінія забезпечує формування й розвиток комунікативної та лінгвістичної компетенції: орфографічні та орфоепічних понять, лексичних, граматичних.

Соціокультурна лінія передбачає ознайомлення учнів із певними нормами, які регулюють суспільні стосунки; формування навичок шанобливого ставлення до цих норм; засвоєння культурних і духовних цінностей румунського та інших народів (ознайомлення з історією, традиціями, звичаями…). Мета цієї компетентності формує загальнолюдські цінності : ввічливість, доброту, людяність,  милосердя, працелюбність, чесність, бережливе ставлення до природи..

    Комунікативна – функціональна  лінія        передбачає розвиток     всіх  чотирьох  компетентностей  комунікації :  артикуляційно – аудітивних (слухання, розуміння),  формування комунікативних умінь (говоріння), побудова висловлювань, усне зв’язне мовлення, сприймання прочитаного тексту (літературне читання) і письмо, а  також     формування навичок самоконтролю, виявлення та виправлення допущених помилок (індивідуально або колективно); аргументування сказаного.

Основні навчальні завдання 1 класу:

  • привчити слух учнів до звуків і слів румун­ської мови, дати основи правильної вимови звуків, звукосполучень і слів румунської мо­ви, тобто підготувати артикуляційно-слухову базу для навчання слухати – розуміти, гово­рити, читати і писати;
  • формувати мовленнєві навички;
  • вчити учнів слухати, розуміти й розмовляти румунською мовою в обсязі вивченої ними лексики;
  • формувати та розвивати орфоепічні, грама­тичні та словотворчі вміння ;
  • збагачувати, поповнювати, розширювати й активізовувати словниковий запас учнів, за­безпечувати оволодіння учнями відповідним словниковим і фразеологічним запасом румунської мови;
  • формувати вміння та навички будувати прос­ті речення за аналогією з вивченими структу­рами, навички усного зв’язного мовлення;
  • навчати складати невеликі розповіді та опові­дання, використовуючи для цього сюжетні малюнки і власні спостереження, власний досвід.

Початковий курс румунської мови, який опра­цьовується після навчання грамоти, продовжує повторювати у новому контексті попередній матеріал і  звертається увага  на всі варіанти мови: усно чи писемно, діалектний чи літературний. Набуття знання засвоюються більш практично, ніж теоретично.    

Ознайомлення з основними мовними одиниця­ми (текст, речення, слово в його лексичному й граматичному значеннях, звуки мови тощо) здійс­нюється у взаємозв’язку, на основі зв’язного тек­сту. Цим досягається єдність двох нерозривних процесів: засвоєння теоретичних відомостей з мо­ви і практичне їх застосування у навчальній мов­леннєвій діяльності.

Особлива  увага звертається на вироблення в учнів навичок культури мовлення і культури спіл­кування.

Доцільно відзначити, що на розмовних уроках орфоепічні навички виробляються шляхом імітації, тобто копіювання вчителя. Тому мова вчителя мусить бути справді зразком для наслідування.  Молодші школярі практично засвоюють важливі правила мовленнєвого етикету, зокрема привітання, прощання, звертання, подяки та ін.

Зміст навчальної програми передбачає форму­вання загальнолюдських цінностей та принципах науковості, полікультурності, світського характеру освіти, системності, інтегративності, єдності навчання і виховання на засадах гуманізму, демократії, громадянської свідомості, взаємоповаги між націями і народами в інтересах людини, родини., ввічливість, доброту, людяність, милосердя, працелюбність, чесність, бережливе ставлення до природи, суспільства, держави.

Вивчення румунської мови в початкових кла­сах – найбільш відповідальний вид діяльності, ос­кільки саме в цей період закладається фундамент знань і навичок мовної компетенції, необхідних для подальшого навчання учнів.

Конкретні завдання початкового курсу румунської мови визначено відповідно до кожного із розділів програми.

Важливе місце в програмі відводиться міжпредметним зв’язкам, що  сприяє  поглибленню знань, отриманих під час вивчення компонентів програми які допомагають у розширенню  кругозору учнів, формуванню в них умінь застосовувати суміжні  уміння і знання з інших предметів.

У програмі подано  орієнтовний розподіл годин. Учитель, у разі потреби може вносити в нього свої корективи (залежно від специфіки класу, в якому ведеться навчання).

Резервні  години, передбачені для кожного класу окремо, можна використати для проведення контрольних робіт або для вивчення програмового матеріалу.

Програма навчить висловлювати думку у грамотній словесній формі, говорити суттєво; допоможе виразно і правильно читати, оволодіти тонкощами румунському правопису.

В умовах одночасного вивчення рідної та ук­раїнської мови пізнання і розширення уявлень дитини про уже названі комунікаційні компетентності, про навколишній світ відбувається за до­помогою двох мов. При цьому рідна мова є опорою, допомагає і полегшує дітям засвоєння ук­раїнської мови. Специфіка кожної групи мов відображена в підручниках.

Вивчення навчального матеріалу з української мови базується на знаннях, уміннях і навичках, сформованих на уроках рідної мови, важливо, щоб лінгвістичний матеріал з українською мови не випереджав матеріал з рідної.   Процес  вивчення цих мов є нерозривним, тому я як автор програм і підручників з румунської та української мов і як практичний вчитель переконана, що і в період реформування освіти слід враховувати цю нерозривність. Тим більше, практичний 20-річний досвід шкіл з румунською мовою навчання показав добрі результати засвоєння державної мови. На жаль, науковці інколи опору на рідну мову розуміють формально. Тоді за новизну видаються навчальні програми, в яких фігурують підходи, давно відкинуті практикою, скажімо, посилання на графічну схожість українського і латинського алфавітів. Такий підхід є можливим у школах з російською мовою навчання, адже йдеться про спільний кириличний шрифт. І є грубою науковою і методичною помилкою робити це із романською чи угро-фінською групами мов, де використовується латинський шрифт.  Такий підхід є неправильним і шкідливим у школах з румунською чи угорською мовами навчання, заплутує наймолодших школярів і призводить до того, що учні не можуть навіть навчитися читати і грамотно писати.

 

 

 Автор: Криган Серафима Герасимівна,

методист Чернівецької філії інституту інноваційних

технологій і змісту освіти МОНмолодьспорт

Notă de prezentare

Programa învăţământului primar este realizată în conformitate cu hotărârea Cabinetului Miniştilor Ucrainei din 20 aprilie 2011 №462 „Despre aprobarea Standardelor de Stat ale învăţământului primar”, şi conform cerinţelor referitoare la disciplinele de studiere şi schema orară. Noua programă se bazează pe dezvoltarea elementară a competenţelor de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, familiarizarea elevilor cu textul literar şi nonliterar, interesant şi acceptabil din punctul de vedere al vârstei copiilor (6–7 ani/10–11 ani). Este realizată în baza „Programei şcolare pentru învăţământul primar în limba română” aprobată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina, editată în 2008 de editura Bukrek, Cernăuţi (ediţie revăzută şi adăugită).

Conţinutul programei are drept principal obiectiv formarea la elevi a unui ansamblu de capacităţi şi aptitudini care vor servi la studierea limbii şi literaturii române în continuare, atât în clasele primare, cât şi în clasele medii şi superioare. Tot aici veţi putea întâlni unele îndrumări, cerinţe, metode de evaluare şi exersare pentru a îndeplini indicii de performanţă prevăzuţi pe parcursul învăţământului primar şi întrebuinţarea lor în societate în toate ramurile comunicării.

Importanţa limbii se concretizează nu numai în studierea ei ca disciplină, ci şi ca cel mai important mijloc de învăţare, educare şi dezvoltare a personalităţii pe parcursul studierii celorlalte discipline din învăţământul primar.

Pentru atingerea acestui scop, e necesară îndeplinirea următoarelor sarcini:

  • să formăm la elevi motivarea studierii limbii;
  • să asigurăm dezvoltarea armonioasă a tuturor tipurilor de comunicare (ascultare, vorbire, citire, scriere);
  • să formăm deprinderi comunicative;
  • să ţinem cont de cele mai importante aspecte ale sistemului limbajului, punând accentul pe specificul fonologic şi gramatical al limbii de studiere;
  • să ţinem cont de aspectul social-cultural al dezvoltării personalităţii;
  • să formăm deprinderea de a învăţa.

Ţinând cont de scopul şi sarcinile componentei lingvistice, se desprind următoarele linii: comunicativă, lingvistică, socioculturală şi funcţională.

Principalul aspect al acestei componente este comunicarea. Celelalte linii precum ar fi cea lingvistică, socioculturală şi funcţională sunt îndreptate spre asigurarea comunicării.

Studierea limbii române şi formarea deprinderilor de citire în clasele primare contribuie la dezvoltarea capacităţii elevului de a-şi forma progresiv o cultură comunicaţională şi literară de bază, funcţională, de a înţelege lumea înconjurătoare, de a comunica şi de a discuta cu semenii săi, de a-şi expune părerile, gândurile, stările, sentimentele etc., de a înţelege şi de a contribui la dezvoltarea şi păstrarea frumosului creat de natură şi de om, de a-şi utiliza capacităţile proprii pe parcursul întregului proces educativ (deprinderea de a studia, ocrotirea sănătăţii, componenta socială şi competenţa informaţional-comunicaţională).

Conform Standardelor de Stat ale învăţământului primar, disciplinele respective se bazează şi sunt orientate  pe următoarele  competenţe şi procedee, ce asigură rezultatul însuşirii conţinutului învăţământului primar.

  1. competenţa obştească – preferinţa activă a personalităţii de a participa la realizarea drepturilor şi obligaţiior cu scopul dezvoltării societăţii democratice;
  2. competenţa-cheie – complexul special structurat al personalităţii, ce-i dă posibilitatea să participe în diferite ramuri de activitate propuse de stantardele de instruire;
  3. competenţa generală – categoria obiectivă ce fixează procesele sociale în anumite stadii de cunoaştere, deprinderi, aptitudini, ce se întrebuinţează în viaţa de toate zilele (deprinderea de a studia, ocrotirea sănătăţii, competenţa socială şi competenţa informaţional-comunicativă);
  4. demersul competenţional – îndreptat spre procesul instructiv-educativ cu scopul formării anumitor competenţe ale elevilor;
  5. competenţa fundamentală – dobândită în procesul studierii integrării personalităţii, care se compune din cunoştinţe de ordin teoretic, deprinderi de ordin practic, valori şi aprecieri, ce pot fi realizate în practică;
  6. competenţa globală – nivelul social de cunoştinţe, deprinderi, aptidudini, preferinţa pentru anumite ramuri ale activităţii omului;
  7. competenţa comunicativă – adaptarea personalităţii într-o situaţie concretă de comunicare, cunoaşterea limbii, modul de interacţionare cu oamenii şi evenimentele, deprinderile de activitate în grup, măestria de a juca diferite roluri sociale;
  8. competenţa interdisciplinară – capacitatea elevului de a-şi folosi cunoştinţele în alte ramuri de activitate;
  9. competenţa estetică interdisciplinară – posibilitatea de a participa la diferite aspecte ale vieţii, ce aparţin de diferite genuri ale artei; competenţa artei disciplinare, în acelaşi timp muzica, arta, coreografia, teatrul, spectacolul includ modul de cunoaştere şi de aplicare în practică a disciplinei respective;
  10. competenţa fundamentală disciplinară – însuşirea de către elev a materialui în procesul studierii, experienţa specificului activităţii disciplinei, legată de noiile însuşiri şi întrebuinţarea lor în practică;
  11. competenţa globală disciplinară – totalitatea cunoştinţelor, deprinderilor şi trăsăturilor caracteristice referitoare la disciplina concretă, ce dau posibilitate elevului de sine-stătător să îndeplinească unele operaţii în vederea rezolvării problemei de învăţământ (exerciţiu, situaţie); elevul ştie, înţelege, întrebuinţează, îşi exprimă opinia, formulează aprecieri;
  12. competenţa matematică disciplinară (aria curriculară) – caracterizează elevul prin crearea independentă a modelelor matematice şi de cunoaştere a mediului înconjurător în timpul rezolvărilor exerciţiilor practice;
  13. competenţa cunoaşterii mediului – se caracterizează prin capacitatea de rezolvare a problemelor personale şi sociale în practică, legate de viaţa reală din natură „Om – natură”;
  14. competenţa socială – posibilitatea individului de a colabora cu diferiţi parteneri în grup, echipă, de a îndeplini diferite roluri şi funcţii în colectiv.

Componenta comunicativă are ca scop formarea deprinderilor de comunicare orală şi scrisă (dezvoltarea vorbirii), înţelegerea rolului limbii ca mijloc de comunicare interumană, perfecţionarea capacităţii comunicative dobândite în perioada preşcolară, ascultarea şi înţelegerea diferitelor tipuri de comunicare (monolog, dialog), (cunoaşterea limbii, tradiţiilor şi obiceiurilor populare). Aceste elemente se constituie în baza activităţii de perfecţionare a deprinderilor de comunicare aflate în interacţiune cu scrisul (citirea cu voce tare şi în gând, scrisul).

Componenta lingvistică urmăreşte întărirea cunoştinţelor despre limbă, a deprinderilor de comunicare; se realizează ţinând cont că toate cunoştinţele dobândite pe parcursul învăţământului primar  au caracter pregătitor. Activităţile de învăţare au ca scop dezvoltarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre ortografie şi ortoepie, lexic, gramatică.

Componenta socioculturală o reprezintă cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor populare. Scopul acestui compartiment este lărgirea orizontului de cunoaştere a valorilor tradiţionale. Sunt selectate texte care îmbogăţesc cunoştinţele elevilor despre obiceiurile calendaristice. Se va atrage atenţia asupra particularităţilor lexicale (regionalisme lexicale, pronunţii specifice ale unor nume proprii în anumite zone folclorice) din astfel de texte.

Componeta  comunicativ-funcţională – acest model concret cuprinde cele patru componente ale comunicării: receptarea orală (ascultare, audiere), exprimarea orală, receptarea mesajului scris (prin lectură), exprimarea scrisă.

Programa la limba română repetă o serie de teme cum ar fi: subiectul multiplu, predicatul nominal, părţile secundare de propoziţie (atributul şi complementul). În predarea acestora se va insista mai mult pe latura practică, şi mai puţin pe cea teoretică.

Citirea literară are ca scop formarea competenţei de citire, care este baza comunicării şi competenţei cunoaşterii, familiarizarea elevilor cu cartea pentru copii ca artă a cuvântului, pregătirea lor sistematică pentru studierea literaturii în clasele următoare.

În procesul instruirii cititorul este apt pentru citirea independentă, îşi formează activitatea creativă, îşi dezvoltă comunicarea, îşi lărgeşte orizontul literar şi intelectual, îşi formează deprinderi moral-estetice, îşi îmbogăţeşte simţul şi necesitatea de citire sistematică.

Pentru atingerea acestor scopuri este nevoie să se îndeplinească următoarele sarcini.

  • de format la elevi deprinderi de citire ca mijloc de comunicare funcţională;
  • familiarizarea elevilor cu cartea pentru copii, cu diferitele specii literare, cu tematică variată;
  • familiarizarea elevilor cu valorile sociale, etico-morale (cu ajutorul personajelor literare);
  • formarea deprinderilor de a asculta, înţelege, analiza diferite tipuri de texte literare cu întrebuinţarea termenilor literari elementari;
  • dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica, formarea deprinderilor de a formula păreri personale referitoare la conţinutul textului ascultat ori citit;
  • formarea deprinderilor elevilor de a citi diferite specii şi diferite cărţi pentru copii;
  • deprinderea de a căuta, de a selecta informaţia în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv- informative;
  • dezvoltatea capacităţii de creaţie literară a copiilor;
  • educarea lecturii sistematice ca metodă de cunoaştere a lumii, autocunoaştere şi dezvoltarea policulturală.

Reieşind din scopurile numite anterior şi din sarcinile componentei comunicative ale ariei curriculare limba şi literatura se compune din următoarele linii: cercul citirii, deprinderile de citire, experienţa activităţii de citire, activitatea literară.

 

Conţinutul instructiv-educativ este sistematizat conform principiului tematic. Textele prevăzute în programă au fost alese în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale elevilor şi ţinând cont de permanenta nevoie de educare etico-morală.

 

 

Clasa I

Notiţă explicativă

Pentru obţinerea  cunoştinţelor şi a formării deprinderilor necesare, în clasa I se operează cu următoarele forme de activităţi:

  • dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;
  • dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală;
  • dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului cris (citirea/ lectura);
  • dezvoltarea capacităţii  de exprimare scrisă;

O atenţie deosebită se va acorda formării deprinderii de ascultare conştientă a mesajului oral cu scopul înţelegerii conţinutului mesajului transmis. De asemenea, se vor forma deprinderile de comportament civilizat în timpul receptării mesajului oral şi al transmiterii acestuia (în timpul audierii şi al vorbirii).

La predarea limbii române în clasa I se disting trei etape principale: preabecedară, abecedară, postabecedară. Volumul şi caracterul cunoştinţelor ce se însuşesc în fiecare din aceste perioade, variază în dependenţă de scopul şi sarcinile instructiv-educative şi particularităţile psihologice ale copiilor de şase ani.

Începând cu perioada preabecedară se formează la elevi deprinderile interdisciplinare despre cele şapte  arii curriculare: limba şi comunicare (limbile moderne şi literatura); matematica; mediul înconjurător; om şi societate; arte, tehnologii (abilităţi practice); bazele sănătăţii, educaţie fizică şi sport. Pornind chiar de la prima temă „Prima zi de şcoală” ce este inclusă la dezvoltarea fondului de reprezentări despre aria curriculară a mediului înconjurător, nu exclude limba şi comunicarea ci necesită şi  celelalte arii curriculare cum ar fi: matematica, atunci când dialogăm despre „Prima zi de şcoală” 1 septembrie – Ziua cunoştinţelor sau curriculum om şi societate când conversăm despre şcoală; excursie în sala de festivităţi – curriculum arte; terenul sportiv – educaţie fizică şi sport, sănătate; clasele, cabinetele, atelierele de lucru – tehnologii. Tema „Abecedarul” – prima carte de citire – aria curriculară limbi şi comunicare, literatură universală (literatura poparelor); „Trăim în Ucraina” – aria curriculară  Om şi societate; „Şcoala, clasa, rechezite scolare ” – aria curriculară tehnologii;, arte, „Poveştile” – aria curriculară limbă şi comunicare, matematică, cunoaşterea mediului înconjurător, societate; „În livadă” – aria curriculară tehnologii, cunoaşterea mediului înconjurător, limbă şi comunicare; „Ne jucăm” – aria curriculară sănătate, educţie fizică şi sport, cunoaşterea mediului înconjurător, matematică; „La rug” – aria curriculară sănătate, arte; „Grădina, livada” – aria curriculară ştiinţe, tehnologii, cunoaşterea mediului înconjurător, limbă şi comunicare etc.

 

 

FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Exemple de activităţi de învăţare

 

Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Ascultarea şi confirmarea înţelegerii mesajului audiat timp de 2-3 minute;

 

·   să asculte atent semnificaţia globală a mesajului;

·   să repete după explicaţii suplimentare oferite de învăţător;

·   să înţeleagă semnificaţia mesajului (uneori după ce învăţătorul i-a oferit unele explicaţii);

·   să înţeleagă repede şi precis semnificaţia mesajului ascultat;

Formularea unor întrebări în legătură cu mesajul ascultat;

 

·   să formuleze întrebări corectate la cerinţele învăţătorului;

·   să formuleze întrebări corecte  din propria iniţiativă;

Formulări de răspunsuri la întrebările puse;

 

·   să formuleze răspunsuri (într-o primă etapă ele sunt deseori incomplete);

·   să formuleze răspunsuri logice, complete la întrebările puse;

Corectarea greşelilor de exprimare;

 

·   să sesizeze, cu unele inexactităţi, greşelile de exprimare;

·   să sesizeze cu precizie greşelile de exprimare;

Selectarea unei propoziţii corecte din-tr-un număr de propoziţii folosite în exprimarea elevilor;

 

·   să sesizeze corectitudinea sau incorectitudinea unei propoziţii;

·   să sesizeze cu uşurinţă şi precizie corectitudinea sau incorectitudinea unei propoziţii;

Stabilirea raportului dintre adjectiv şi substantivul pe care îl determină, dintre predicat şi subiect (fără referire la terminologia gramaticală) etc.; ·   să înţeleagă şi să corecteze dezacordul dintre subiect şi predicat sau dintre adjectiv şi substantivul determinat de acesta;

·   să corecteze sau să autocorecteze (din proprie iniţiativă) propoziţiile ce conţin dezacorduri;

Delimitarea cuvintelor într-o propoziţie dată; ·   să sesizeze şi să distingă cuvintele în propoziţii şi să recunoască sensul lor;

·   să stabilească după auz numărul cuvintelor şi ordinea lor într-o propoziţie;

Stabilirea numărului şi a ordinii cuvintelor într-o propoziţie dată; ·   să precizeze ordinea şi locul cuvintelor în propoziţie, rostind clar: primul, al doilea… la începutul, în intreiorul, la sfârşitul propoziţiei;
Stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context; ·   să stabilească sensul unui cuvânt necunoscut (pot fi identificatre diferite grade: cu inexactităţi; cu sprijinul învăţătorului; cu uşurinţă; cu ajutorul cuiva; repede şi cu precizie, din propria iniţiativă);
Despărţirea cuvintelor în silabe; ·   să despartă cuvintele în silabe după auz;

·   să utilizeze corect tactarea silabelor;

·   să precizeze numărul şi ordinea silabelor;

·   să despartă rapid, corect şi precis cuvintele în silabe;

·   să stabilească locul lor şi ordinea (prima, a doua… la început, în interiorul, la sfârşitul) silabelor în cuvânt;

·   să pronunţe clar şi corect cuvântul integral şi pe silabe;

 

Identificarea sunetelor din structura silabei; ·   să identifice sunetele unui cuvânt după auz; sub îndrumarea şi cu ajutorul învăţătorului;

·   să distingă, să identifice şi să pronunţe corect sunetul dintr-o silabă adăugîndu-l, eliminându-l sau inversându-l cu uşurinţă, rapid şi precis;

Stabilirea locului unui anumit sunet în cadrul cuvântului; ·   să distingă după auz sunetul şi să stabilească locul sunetului în cuvânt (cu imprecizii; cu sprijinul învăţătorului);

·   să pronunţe clar şi corect cuvinte care conţin un anumit sunet (la începutul, în interiorul sau la sfârşitul cuvântului);

Ascultarea unor mesaje formulate de persoane diferite după ocupaţie şi vârstă; ·   să ascultă mesaje orale formulate de diferite persoane: cu atenţie, frecvent;

·   să reproducă mesajul ascultat cu spijinul învăţătorului sau al colegilor (cu imprecizări; cu precizie şi corectitudine);

·   să reproducă mesajul corect şi precis din propria iniţiativă;

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Ascultarea şi alcătuirea corectă a propoziţiilor; ·   să asculte sau să formuleze la cerere întrebări şi răspunsuri corecte ale propoziţiilor;

·   să asculte, să formuleze, să răspundă clar şi să pronunţe cu intonaţie adecvată;

·   să formuleze întotdeauna întrebări, răspunsuri logice şi corecte conforme cu situaţia de comunicare,

·   să rostească în mod clar şi cu intonaţia adecvată;

Alcătuirea unor texte scurte, cuprinzând mai multe propoziţii îmbinate logic; ·   să alcătuiască scurte texte, formate din propoziţii simple cu ajutorul învăţătorului în ordonarea lor orală;

·   să alcătuiască scurte texte pe o temă dată, formate din propoziţii corecte şi ordonate logic;

·   să alcătuiască, rapid şi cu uşurinţă, scurte texte, pe o temă dată, folosind propoziţii corecte, logice, precise şi rostindu-le cursiv;

 

Povestirea unor fapte, întâmplări personale; ·   să povestească unele întâmplări sau fapte cu inexactităţi;

·   să povestească cursiv de mai multe ori conţinutul aceleeaşi întâmplări;

·   să povestească cursiv, cu intonaţie şi mimică, gesticulare conţinutul unei întâmplări sau fapte;

 

Povestirea unor texte citite sau audiate; ·   să povestească unele texte scurte audiate cu ajutorul învăţătorului;

·   să povestească cu dificultăţi, inexactităţi;

·   să povestească corect, logic, cursiv, cu intonaţie;

·   să povestească cu uşurinţă, cursiv, expresiv şi logic;

Formulări de întrebări şi de răspunsuri; ·   să formuleze sau să răspundă la întrebările puse de cineva;

·   să răspundă cu unele imprecizii;

·   să răspundă corect şi precis;

Descrierea amănunţită a unor obiecte; ·   să descrie amănunţit unele caracteristici ale obiectelor (formă, culoare, dimensiuni) în propoziţii simple;

·   să descrie amănunţit unele caracteristici ale obiectelor, transmiţând informaţii despre formă, culoare şi dimensiuni în propoziţii corect formulate;

·   să descrie într-un ansamblu, cursiv, logic, prezentând corect detalii semnificative;

Stabilirea raporturilor gramaticale dintre cuvinte (fără referire la terminologia gramaticală); ·   să construiască propoziţii din 2-3 cuvinte;

·   să stabilească acordul predicatului cu subiectul cu unele greşeli;

·   să reformuleze propoziţia corect în propria vorbire;

·   să stabilească rapid şi precis acordul predicatului cu subiectul în propria vorbire şi a altor colegi de grup;

Alcătuirea unor propoziţii proprii folosind cuvinte noi; ·   să integreze cuvântul nou într-un context apropiat;

·   să alcătuiască propoziţii cu un cuvânt nou;

·   să utilizeze rapid şi corect cuvântul nou în propoziţii;

Practicarea jocurilor didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fără menţionarea terminologiei ştiinţifice); ·   să sesizeze sensul asemănător sau opus al unor cuvinte, în diferite contexte cu ajutorul învăţătorului;

·   să sesizeze sensul asemănător sau opus al unor cuvinte în mod independent, cu unele imprecizii;

·   să sesizeze corect şi în mod independent sensurile cuvântului, alcătuind propoziţii;

·   să sesizeze corect şi să folosească propriile propoziţii în diferite situaţii de comunicare;

Despărţirea cuvintelor în silabe în condiţiile în care o consoană se află între două vocale, două consoane se află între două vocale (fără a se face referire la regulile fonetice); ·   să despartă în silabe cuvinte, folosind diferite modalităţi de tactare;

·   să formeze cuvinte cu ajutorul învăţătorului;

·   să formeze cuvinte cu ajutorul unor silabe prin adăugarea sau inversarea silabelor din cuvinte;

·   să despartă în silabe cu uşurinţă cuvintele şi să folosească diferite modalităţi de formare a cuvintelor;

Formarea unor cuvinte din silabele date; ·   să formeze cuvinte cu ajutorul silabei date, adăugând, inversând sau intercalând silaba potrivită;
Pronunţarea corectă a sunetelor limbii române; ·   să pronunţe sunetele limbii române (cu dificultate într-o etapă iniţială sau cu precizie);
Diferenţierea vocalelor şi a consoanelor; ·   să înlocuiască unele sunete mai greu de pronunţat (r, l, z, j);
Practicarea exerciţiilor de dicţie, jocuri de cuvinte; ·   să pronunţe (uneori incorect) unele cuvinte, fiind corectat de învăţător;

·   să îşi adapteze vocea, tonul, intonaţia, respiraţia conform situaţiei concrete;

 

Rostirea unor enunţuri, articulând corect sunetele şi cuvintele; ·   să pronunţe corect şi clar cuvinte, propoziţii, mici texte;

·   să pronunţe corect, clar cu intonaţie scurte texte în care se află sunetele, cuvintele asupra cărora se pune accent;

Reglarea tonalităţii, a volumului, a intonaţiei, a ritmului propriu de a vorbi; ·   să îşi adapteze tonul, vocea, volumul, intonaţia şi viteza proprie la situaţia concretă de comunicare la care participă;
Practicarea exerciţiilor de recitare a unor poezii; ·   să recite primul, al doilea rând (separat);

·   să recite primul şi al doilea rând împreună;

·   să recite rândul al treilea;

·   să recite primul, al doilea, al treilea rând împreună;

·   să recite rândul al patrulea, apoi toate împreună;

Dezvoltarea iniţiativei comunicative şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării; ·   să manifeste uneori iniţiativă în comunicarea orală, folosind nu numai răspunsurile, ci şi formularea întrebărilor;

·   să folosească deprinderile de exprimare în iniţiativa de comunicare atât la formularea întrebărilor, cât şi a răspunsurilor;

Întrebuinţarea formulelor de iniţiere a dialogului şi a altor elemente de bază în cultura comunicării; ·   să încerce să iniţieze un dialog cu unele imprecizii ale întrebărilor sau formulându-le cu dificultate;

·   să participe la diferite forme de iniţiere a dialogului, răspunzând uneori incomplet sau cu unele inexactităţi;

·   să participe activ, să răspundă clar şi precis la întrebări, continuând rapid şi corect dialogul;

Exerciţii de dialogare; ·   să participe timid la unele forme de dialogare;

·   să participe cu unele imprecizii şi cu dificultate la dialoguri;

·   să dea dovadă de talent în participarea la diferite forme de dialog cu precizie, rapiditate şi corectitudine;

Conversaţii în grup pe teme curente; ·   să manifeste interes pentru a participa la conversaţie;

·   să îşi formeze comportamentul de ascultător;

·   să manifeste atenţie şi curiozitate faţă de conversaţie fără ca învăţătorul să lucreze individual;

·   să utilizeze unele formulări de iniţiere, de continuare şi încheiere a unei conversaţii în grup pe diferite teme;

Înscenarea unor convorbiri telefonice; ·   să manifeste interes pentru a participa la o discuţie telefonică;

·   să îşi formeze un comportament adecvat faţă de interlocutor (stimulat şi încurajat);

·   să participe activ şi din propria iniţiativă, respectându-şi rolul cu corectitudine şi respect.

Practicarea exerciţiilor de antrenament în vederea exprimării opiniilor şi a atitudinilor proprii;

 

 

 

·   să exprime propriile opinii într-o situaţie concretă de comunicare;

·   să exprime propriile opinii într-o situaţie concretă de comunicare, expunân­du-şi punctul de vedere;

Utilizarea unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog; ·   să utilizeze formule elementare de iniţiere într-o anumită situaţie de comunicare;

·   să utilizeze corect formulele elementare de adresare, menţinere sau de încheiere a unui dialog;

Conversaţii în grup pe teme date; ·   să folosească în mod corect, concret şi precis formulele de conversaţie pe o anumită temă în grup;
Punerea în scenă a unor poveşti; ·   să manifeste interesul de a participa la punerea în scenă;

·   să încerce rolul propus;

·   să repete rolurile colegilor;

·   să memorizeze mai multe roluri;

Imitarea unor personaje, păsări, animale etc. ·   să imite prin mimică unele personaje;

·   să imite prin gesticulare unele personaje;

·   să imite prin mimică şi gesticulare unele personaje

·   să pronunţe unele sunete ale păsărilor sau animalelor etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citirea/lectura)
Asocierea sunetului cu litera; ·   să poată asocia sunetul cu litera scrisă de tipar sau de mână;

·   să citească în ritm propriu silabe, cuvinte cu autocorectare;

·   să citească rapid, corect şi cu uşurinţă sunetul cu litera scrisă de tipar sau de mână;

·   să citească cu uşurinţă silabe, cuvinte, propoziţii;

Identificarea literelor mari şi a literelor mici, de tipar sau scrise de mână; ·   să poată deosebi litera mare de cea mică şi cea de tipar de cea de mână;

·   să citească selectiv anumite silabe, cuvinte, în propoziţii scrise de mână sau de tipar;

·   să identifice cu rapiditate litera de mână şi de tipar mare sau mică;

Identificarea silabelor în structura cuvântului; ·   să poată identifica silabele în structura cuvântului;

·   să identifice selectiv anumite silabe;

·   să identifice rapid, corect, precis şi să citească selectiv anumite silabe;

·   să identifice la prima vedere anumite silabe

Recunoaşterea cuvintelor şi a propoziţiilor în spaţiul grafic; ·   să recunoască, cu ajutorul învăţătorului, cuvintele care se asociază prin forma grafică,

·   să citească cuvinte scrise formate din silabe cunoscute;

·   să asocieze forma grafică a unui cuvânt cu sensul acestuia, atunci când cuvântul este însoţit de imagini;

Practicarea exerciţiilor de citire selectivă; ·   să citească selectiv cuvinte scrise, formate din silabe cunoscute;

·   să citească cu uşurinţă cuvintele selectate;

·   să citească repede, corect, expresiv;

Citirea unor texte la prima vedere, pentru identificarea literelor învăţate şi a cuvintelor familiare; ·   să identifice literele învăţate şi cuvintele familiare în texte citite la prima vedere cu ajutorul învăţătorului;

·   să identifice literele uneori cu unele imprecizii sau autocorectări;

·   să identifice literele rapid, corect, precis;

Argumentarea semnificaţiei textului cu imagini; ·   să poată explica legătura dintre cuvinte sau text şi imaginile care-l însoţesc;

·   să formuleze clar răspuns la întrebarea: „Ce vezi în imagine?”;

·   să sesizeze legătura dintre text şi imaginile care îl însoţesc;

·   să alcătuiască corect propoziţii care să-i confirme identificarea;

·   să povestească textul citit cursiv, având la dispoziţie imaginea;

Exprimarea înţelesului unor cuvinte dintr-un text citit; ·   să exprime înţelesul unor cuvinte dintr-un text citit cu ajutorul învăţătorului;

·   să exprime înţelesul cu unele imprecizii şi autocorectări;

·   să exprime înţelesul coerent, precis şi rapid;

·   să folosească diferitele sensuri ale cuvintelor în alcătuirea unor propoziţii proprii;

Alcătuirea unor propoziţii cu anumite cuvinte date; ·   să poată alcătui propoziţii cu cuvintele date cu ajutorul învăţătorului;

·   să alcătuiască singuri propoziţii cu imprecizii sau prin autocorectare;

·   să alcătuiască propoziţii rapid, corect, logic;

Citirea conştientă a unor texte date; ·   să citească textele date conştient şi cu uşurinţă;

·   să citească textele date cu unele autocorectări şi uşurinţă;

·   să citească textele date rapid, corect, precis, expresiv;

Citirea expresivă a unor texte cunoscute cu intonaţia impusă de semnele de punctuaţie; ·   să poată citi conştient şi expresiv unele texte cunoscute;

·   să respecte semnele de punctuaţie prin respiraţia cuvenită (prin autocontrol);

·   să citească rapid, expresiv, respectând respiraţia şi semnele de punctuaţie;

Recitarea unor poezii; ·   să poată recita corect, expresiv, cursiv, respectând semnele de punctuaţie şi respiraţia, tonul, volumul şi viteza recitării;

·   să recite poezii respectând pauzele gramaticale şi psihologice;

·   să respecte ritmul şi intonaţia;

Citirea corectă a cuvintelor care conţin aglomerări   de consoane, grupuri de litere etc.; ·   să poată citi corect, fluent, cu respectări de pauze mai lungi atunci când întâlnim cuvinte care conţin aglomerări de consoane, grupuri de litere etc;
Citirea cuvintelor pe silabe; ·   să poată citi şi uni silabele şi cuvântul în întregime;
Citirea integrală a cuvintelor; ·   să poată citi integral cuvintele;
Citirea în ritm propriu; ·   să pronunţe cu glas tare, fără grabă fiecare cuvânt;

·   să se concentreze atunci când întâlneşte cuvinte noi, greu de cuprins în câmpul vizual;

Citirea şi memorarea unor texte în versuri; ·   să citească cu uşurinţă şi intonaţia cerută de semnele de punctuaţie;

·   să repete de mai multe ori pentru a memora;

 

Probă în vederea iniţierii citirii unor cărţi pentru copii, potrivit vârstei lor. ·   să manifeste curiozitate pentru carte;

·   să observe imaginile şi mărimea textului;

·   să găsească cuvinte, îmbinări cunoscute;

·   să sesizeze cuvintele noi şi sensul lor.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Probe de redactare grafică a propoziţiei; ·   să poată copia, transcrie, scrie după dictare litere, silabe şi cuvinte cu unele abateri de la regulele grafice;

·   pot fi abateri de la respectarea dimensiunilor, înclinării literelor, distanţei între cuvinte etc.

Probe de împărţire grafică a propoziţiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, a silabelor în litere; ·   să poată scrie după dictare, transcrie silabe şi cuvinte respectând regulile grafice;

·   să poată prezenta grafic simbolurile silabei, cuvântului, propoziţiei;

Practicarea exerciţiilor grafice pregătitoare (desenarea, confecţionarea modelelor de litere din diferite materiale); ·   să poată confecţiona modele de litere din diferite materiale;

·   să poată confecţiona modele de litere de mână şi de tipar ;

Adoptarea poziţiei corecte şi comode pentru scris; ·   să îndeplinească exerciţii pentru mâini, picioare, corp cu şi fără ajutorul învăţătorului;

·   să poată lua corect poziţia la scris singur;

·   să aibă grijă permanent de poziţia corectă la scris;

Scrierea elementelor grafice învăţate; ·   să exerseze scrieri de litere după modelele grafice din caietele model;
Scrierea corectă a literelor, a silabelor şi a cuvintelor etc.; ·   să copieze, să trancsrie litere şi cuvinte după dictare cu respectarea legăturilor dintre elementele lor;

·   să exerseze cele studiate cu scopul întăririi şi respectării regulilor grafice ale scrierii;

Ordonarea (stabilirea ordinii) corectă a cuvintelor într-o propoziţie dată; ·   să poată ordona cuvintele date şi să scrie propoziţia;

·   să poată ordona uneori chiar şi cu abateri (cu ajutorul învăţătorului);

·   să se poată autocorecta;

·   să poată ordona rapid, corect cuvintele într-o propoziţie, respectând regulile gramaticale;

·   să poată scrie propoziţii rareori cu abateri de la regulile grafice, ortografice şi de punctuaţie, autocorectate după indicaţiile învăţătorului;

Stabilirea acordurilor gramaticale; ·   să poată scrie corect cuvântul care lipseşte cu respectarea acordurilor gramaticale;

·   să poată stabili acordul gramatical;

Corectarea greşelilor grtamaticale de exprimare; ·   să se poată corecta greşelile din punct de vedere gramatical;
Alcătuirea propoziţiilor proprii cu anumite cuvinte date;

 

·   să poată alcătui propoziţii cu anumite cuvinte;
Scrierea caligrafică a literelor şi a cuvintelor, respectându-se forma, mărimea şi înclinarea lor; ·   să poată scrie corect, îngrijit şi caligrafic litere şi cuvinte;

·   să respecte toate cerinţele scrierii îngrijite şi corecte;

Practicarea exerciţiilor de încadrare corectă în pagină; ·   să se obişnuiască a respecta distanţa de sus, de jos, din partea stângă şi dreaptă a paginei;

·   să se încadreze în pagină;

Aprecierea corectă a spaţiului dintre cuvinte; ·   să se deprindă a respecta distanţa dintre cuvinte;

·   să poată respecta spaţiul dintre cuvinte;

Marcarea semnelor de punctuaţie; ·   să poată scrie cuvinte după dictare, punând virgule între ele (punctul la sfârşit sau alte semne);

·   să poată marca semnele de punctuaţie;

Percepţia fonetică a intonaţiei propoziţiilor enunţiative şi a propoziţiilor interogative (fără a se face referire la terminologia dată);

 

·   să sesizeze după auz felul propoziţiilor;

·   să repete cu intonaţie pentru a diferenţia în mod practic felul propoziţiilor;

Copierea unor cuvinte, a unor propoziţii şi a unor fragmente din textele reproduse în abecedar; ·   să poată copia cuvinte, propoziţii, texte scurte;
Scrierea după dictare; ·   să poată scrie după dictare;
Rezolvarea de rebusuri; ·   să rezolve rebusuri;
Practicarea jocurilor de numire a imaginilor. ·   să numească imaginile.

 

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Formarea capacităţii de receptare a mesajului oral sau scris (audiere/citire)
Dezvoltarea capacităţii de reţinere a mesajului oral (sunet, grup de sunete, cuvânt, grup de cuvinte, propoziţie). Formarea deprinderii de identificare a poziţiei sunetului în silabă şi în cuvânt, a cuvântului în propoziţie; de identificare a numărului sunetelor şi al silabelor dintr-un cuvânt, al cuvintelor dintr-o propoziţie. Formarea deprinderii de sesizare a pronunţării corecte a unor consoane. ·   să formeze capacitatea de reţinere şi receptare a mesajului oral;

·   să identifice poziţia sunetului în silabă, cuvânt etc.;

·   să identifice numărul sunetelor, silabelor, cuvintelor;

·   să sesizeze pronunţarea corectă a unor consoane;

 

Noţiunea de carte. Familiarizarea elevilor cu formatul cărţii, coperta, foaia, pagina, numerotarea, direcţii de orientare în pagină. ·   să aibă cunoştinţe referitoare la noţiunea de carte;

·   să se orienteze în pagină;

·   să identifice formatul cărţii etc.;

Familiarizarea cu literele mici şi literele mari, de tipar şi de mână, în abecedar. ·   să se familiarizeze şi să cunoască literele mari şi mici, de tipar şi de mână;
Îmbinările de litere ai, ia, ii, ie, ea, ei, ae, iu, ui, ua, au, eu, eo, io, oa, oi, ou, ăi, uă, ău, îu, îi. ·   să cunoască îmbinările de litere, să le citească;
Citirea vocalelor a, ă, â, e, i, î, o, u. ·   să cunoască vocalele şi să le citească;
Citirea consoanelor b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ş, t, ţ, v, w, x, y, z. ·   să cunoască consoanele, să le citească corect;

 

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. ·   să cunoască şi să citească grupurile de litere;

·   să cunoască şi să citească corect grupurile de litere;

 

Alfabetul. ·   să cunoască literele alfabetului şi să le rostească;

 

Citirea cuvintelor. Citirea propoziţiilor. Citirea textelor. ·   să citească cuvinte din două-trei silabe;

·   să citească propoziţii scurte şi texte de dimensiuni nu prea mari.

2. Formarea capacităţii de comunicare (orală sau scrisă)
Comunicarea orală
Comunicarea este schimbul de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre familie, despre natură etc.) Comunicarea poate fi monologată şi dialogată. Monologul este comunicarea realizată de o singură persoană; în acest caz vorbirea este redată la persoana I (eu) sau la persoana a III-a (el, ea). Componentele comunicării dialogate (discutate aplicativ, fără teoretizări): persoana care transmite informaţia, persoana care primeşte informaţia şi informaţia propriu-zisă (prin cuvinte, gesturi, semnale sonore). ·   să poată întreţine o comunicare monologată sau dialogată; (cu o persoană sau cu mai multe);

·   să poată reda vorbirea la persoana I (eu); sau la persoana a III-a (el, ea);

·   să poată reda informaţia prin cuvinte, gesturi, semnale sonore;

Formularea mesajului oral (aplicativ, fără teoretizări)
Cuvântul ca element al comunicării. Folosirea cuvintelor noi în alte contexte. Propoziţia. ·   să poată înţelege sensul lexical al cuvântului, să folosească cuvinte noi în diferite contexte;

·   să alcătuiască propoziţii cu cuvinte noi;

Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane. Formulele elementare de iniţiere, de alcătuire a propoziţiilor, menţinerea şi încheierea dialogului. ·   să aibă curiozitatea de iniţiere aunui dialog;

·   să folosească formule elementare de alcătuire a unui dialog (iniţiere, menţinere, încheire);

·   să alcătuiască dialoguri;

Elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, trebuie să realizeze următoarele acte de vorbire:

·   iniţierea sau încheierea unei discuţii;

·   caracterizarea unei persoane sau a unui obiect;

·   formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri complete;

·   oferirea unor informaţii despre caracterizarea proprie sau despre trăsăturile fizice sau morale ale membrilor familiei;

·   oferirea unor informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;

·   exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt.

 

 

 

·   să poată iniţia sau finaliza o discuţie;

·   să poată caracteriza o persoană sau un obiect;

·   să poată formula întrebări şi să dea răspunsuri;

 

·   să poată oferi unele informaţii despre propria caracterizare sau despre membrii familiei;

·   să ofere informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;

·   să exprime acordul sau dezacordul în legătură cu un fapt;

Pentru însuşirea actelor de vorbire necesare se pot organiza:

·   discuţii libere despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme pentru copii;

·   discuţii despre întâmplări şi fapte din viaţa proprie, despre   comportarea civilizată, despre mediul şcolar;

·   discuţii despre regulile de circulaţie rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea naturii etc.

 

·   să discute liber despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme artistice pentru copii;

·   să discute despre întâmplări şi fapte din viaţa proprie, despre comportare civilizată, despre mediul şcolar;

·   să discute despre regulile de circulaţie rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea naturii etc;

Comunicarea scrisă. Procesul scrierii
Organizarea scrierii. Elementele grafice (linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe). Literele mici şi literele mari scrise de mână. Alfabetul. Scrierea cuvintelor.

 

·   să scrie elemente grafice (linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semi­ovale, noduleţe) cu ajutorul învăţătorului; singuri cu unele imprecizii; cu autocorectări; corect şi precis;

·   să scrie litere mici şi mari de mână, cuvinte cu autocorectări, cu precizie şi corect, caligrafic;

Ortografia. Scrierea ortografică a cuvintelor. Scrierea cu literă mare la începutul propoziţiei. Scrierea cu literă mare a substantivelor proprii (fără referire la terminologia gramaticală). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x. ·   să scrie cu literă mare la începutul propoziţiei;

·   să scrie corect cuvintele ce conţin grupuri de litere;

·   să scrie cu literă mare substantivele proprii;

·   să scrie corect diftongii;

·   să scrie corect cuvintele care conţin litera x;

Punctuaţia. Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie: punctul, semnul interogativ, exclamativ. ·   să sesizeze scrierea corectă a semnelor de punctuaţie;
Despărţirea cuvintelor în silabe (numai intuitiv, fără cunoaşterea regulilor). Scrierea propoziţiilor şi a unor texte de mică întindere. Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte). ·   să despartă cuvintele în silabe;

·   să aşeze în pagină corect, cu respectarea spaţiilor a unor propoziţii, texte de mici proporţii;

·   să scrie corect, caligrafic, citeţ, respectând semnele de punctuaţie.

Scrierea după dictare. ·   să copie litere, cuvinte, propoziţii şi texte, scrise de mână şi de tipar;
Notă:

Textele pentru dictare nu vor depăşi, la sfârşitul clasei I, 40 de cuvinte. Într-un asemenea text nu vor fi utilizate linii de dialog.

Elementele alcătuirii comunicării
Propoziţia. Cuvântul. Silaba. ·   să asculte şi să scrie sau să scrie rostind în glas;
Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv. În perioada preabecedară, accentul se va pune pe comunicarea orală, folosindu-se pentru silabisire numai cuvinte monosilabice, bisilabice sau trisilabice, care nu vor conţine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi şi che, chi, ghe, ghi. ·   să alcătuiască cuvinte monosilabice, bisilabice sau trisilabice, ce nu conţin diftongi sau consoane ce intră în componenţa grupurilor de litere;
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi a consoanelor. ·   să numească sunetele limbii române şi să scrie grafic simbolurile prin care sunt prezentate; să articuleze corect vocalele şi consoanele.

 

PERIOADA PREABECEDARĂ

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
Scopul general al acestei perioade este crearea premizelor necesare pentru însuşirea cititului şi a scrisului. Atingerea acestui scop presupune realizarea următoarelor sarcini:

·   formarea deprinderilor de analiză fonetică;

 

 

·   pregătirea mâinii pentru scris;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·   îmbogăţirea şi sistematizarea reprezentărilor despre lumea înconjurătoare;

 

 

 

·   familiarizarea copiilor cu şcoala şi noul  rol social – rolul de elev;

 

 

·   formarea priceperilor de a asculta şi de a înţelege o operă literară pentru copii, de a-i reproduce conţinutul (prin recitare sau prin povestire);

 

·   familiarizarea cu unele cărţi destinate vârstei date;

 

·   dezvoltarea capacităţilor de a intra în contact cu învăţătorii şi colegii, de a înţelege întrebările şi sarcinile care li se dau, de a răspunde şi de a reacţiona adecvat la ele.

·   să îşi formeze capacitatea de a citi şi a scrie;

·   să distingă după auz vocalele şi consoanele;

·   să stabilească succesiunea sunetelor în cuvinte de structuri diferite de silabe şi de sunete (au, ua, am, ma, mama ş. a.);

 

·   să respecte poziţia dreaptă la scris;

·   să ţină corect stiloul în timpul scrisului;

·   să se orienteze în liniatura caietului;

·   să recunoască elementele literelor şi să le reproducă corect în spaţiu.

·   să recunoască şi să citească literele mici şi mari de tipar şi de mână, izolate şi în cuvinte;

·   să alcătuiască cuvinte noi prin diferite modalităţi;

·   să posede câmpul de citire de cel puţin un cuvânt;

·   să citească fluent cuvinte formate din una-trei silabe;

·   să citească cuvinte şi să redea conţinutul acestora;

·   să memoreze literele în ordinea lor alfabetică;

·   să recunoască grupurile de litere şi să le pronunţe corect;

·   să utilizeze semnele de punctuaţie în scris şi să respecte în vorbire (citire) intonaţia cerută de acestea;

 

·   să-şi concentreze atenţia pentru a asculta ştiri formulate de persoane diferite despre lumea înconjurătoare;

·   să manifeste curiozitate faţă de informaţia ascultată;

 

·   să se familiarizeze cu noul rol social de elev;

·   să-şi cunoască datoriile şi drepturile;

 

·   să asculte şi să înţeleagă o operă literară;

·   să redea conţinutul operei;

 

 

 

·   să cunoască unele cărţi corespunzătoare vârstei;

 

·   să intre în contact cu învăţătorul şi cu colegii de clasă;

·   să înţeleagă întrebările şi sarcinile pe care le au şi să reacţioneze adecvat la ele;

Izvoarele principale, ce vor oferi materialul necesar pentru realizarea acestor sarcini, sunt: mediul înconjurător (natural şi social), operele literare citite copiilor, mijloacele intuitiv-ilustrative, tehnice, audio-vizuale, de informaţie, activitatea practică a copilului.

La baza organizării activităţii se află principiul de la viaţă la carte, de la carte la viaţă şi activitate practică.

Printre activităţile de bază, care garantează realizarea acestui principiu, pot fi numite: audierea şi analiza elementară a operelor literare, citite sau povestite copiilor, ascultate pe disc sau bandă de magnetofon, reproducerea şi memorizarea, cuvântul învăţătorului, conversaţia, excursiile în mijlocul naturii şi observaţiile nemijlocite, diverse tipuri de jocuri, muncă practică.

Forma principală de lucru este lecţia mixtă. În cadrul ei elevii  vor efectua exerciţii de analiză fonetică, de pregătire a mâinii pentru scris, de dezvoltare a comunicării orale şi se vor familiariza cu unele opere accesibile vârstei respective.

Luând în consideraţie tipul de bază al activităţii copiilor, caracterul intuitiv al gândirii lor, jocul şi activitatea practic-intuitivă vor ocupa un loc important în procesul de instruire şi educaţie.

1. Dezvoltarea fondului de reprezentări despre mediul înconjurător
Prima zi de şcoală – Familiarizarea copiilor cu şcoala şi cu noul rol social – rolul de elev. Conversaţie pe tema: „1 septembrie – Ziua cunoştinţelor”. Şcoala natală: denumirea, adresa, descrierea interiorului (clasele, cabinetele, cancelaria, sala de festivităţi) şi a exteriorului (împrejurimile şcolii, curtea, terenul sportiv şi de joc, lotul experimental, natura, serviciile auxiliare); conducerea şi lucrătorii şcolii; regimul şi atmosfera în timpul lecţiilor, la pauză, în timpul activităţilor extraşcolare; formele de adresare către învăţător, angajaţii şcolii, colegii de clasă şi de şcoală.

 

Vocabular tematic: şcoală, clasă, cabinet, atelier, sală de sport, sală de festivităţi, bibliotecă, muzeu, recreaţie, mobilier şcolar, rechizite şcolare, cabinetul directorului, cantină, bufet.

·   să se familiarizeze cu noul rol în societate;

·   să-şi formeze responsabilitatea şi obligaţiile faţă de şcoală;

·   să înţeleagă rolul şcolii în viaţă;

·   să conştientizeze rolul personalului care lucrează în şcoală;

·   să se poată orienta în spaţiul şcolii;

·   să se poată comporta în incinta şcolii şi în afara ei;

·   să însuşească cuvintele din vocabularul expus de învăţător;

2. Actualizarea, îmbogăţirea şi sistematizarea reprezentărilor şi a vocabularului referitor la temele:
Prima carte de citire. Familiarizarea cu “Abecedarul”. Discuţie despre abecedar (copertă, foi, pagină).

Vocabular tematic: carte, foaie, pagină, literă de tipar, literă de mână, elemente, puncte, linii, desene, fotografii, ilustraţii, personaje, eroi, animale, păsări, flori, insecte.

·   să păstreze cu sfinţenie prima carte care îi va pune baza cititului şi scrisului;

·   să participe la discuţie şi să memorizeze cuvinte noi;

·   să folosească cuvintele noi;

·   să povestească altor copii;

Trăim în Ucraina. Familiarizarea cu simbolurile statului. Ţara în care trăim. Regiunea, raionul, oraşul, satul.

Vocabular tematic: simbol, drapel, bicolor, albastru, galben.

·   să cunoască simbolurile statului;

·   să poată numi satul, oraşul, raionul, regiunea, ţara în care trăieşte;

·   să memorizeze cuvinte noi;

Şcoala, clasa, rechizitele şcolare. Clasa – locul principal de muncă al elevului; cunoaşterea mobilierului din clasă şi a materialelor didactice ca avut obştesc; rechizitele şcolare; sistemul de raporturi: învăţător-elev, elev-învăţător, elev-elev, regulile igienice şi de conduită şcolară.

Vocabular tematic: masa învăţătorului, birou, bancă, scaun, tablă, dulap, elev, învăţător, educator, hârtie, caiet, foaie, cărţi, manuale, penar, creioane, stilou, creioane colorate, echer, riglă, raportor, geantă, radieră.

·   să folosească practic cuvintele deja cunoscute în formularea unor propoziţii mici;

·   să numească rechizitele şcolare cunoscute;

·   să ia cunoştinţă cu noile cuvinte;

·   să cunoască regulile igienice şi de conduită şcolară;

·   să memorizeze şi să alcătuiască propoziţii mici cu aceste cuvinte;

Poveştile: ”Capra cu trei iezi”, “Ursul păcălit de vulpe”, “Punguţa cu doi bani”. Familiarizarea elevilor cu personajele principale şi secundare. Povestirea consecutivă conform tablourilor.

Vocabular tematic: capră, iezi, coş, vulpe, lup, ascultător, neascultător, horn, foc, praznic, răsplată, răzbunare, car, vizitiu, urs, ger, lună, stele, râu, punguţă, boier, bani.

·   să cunoască conţinutul poveştilor;

·   să cunoască personajele principale şi secundare;

·   să povestească după tablouri;

·   să păstreze în memorie cuvintele şi să le folosească în povestirea textului:

În livadă. Viaţa şi munca oamenilor. Panorama satului şi a oraşului în timpul toamnei.

Vocabular tematic: anotimp, toamnă, lunile de toamnă, septembrie, octombrie, noiembrie, schimbări în natură, păsări călătoare, lucrări agricole, recoltare, roadă, belşug, depozit, hambar, ladă, coşuri.

·   să cunoască muncile oamenilor din sat şi oraş în anotimpul toamnei;

·   să-şi expună părerea desprea viaţa şi munca oamenilor;

·   să memorizeze cuvintele şi să le folosească în practică;

Ne jucăm. Schimbările ce au loc în viaţa copiilor. Jocurile specifice grădiniţei. Jocurile copiilor de vârstă şcolară. Asemănările şi deosebirile jocurilor copilăreşti.

Vocabular tematic: căsuţă, nisip, maşinuţă, umbrelă de soare, căsuţă din poveşti, teren sportiv, fotbalişti, portar, avion, motocicletă, telefon, rachetă.

·   să observe schimbările ce au loc în viaţa copiilor;

·   să deosebească jocurile de la grădiniţă cu cele de la şcoală sau să le găsească asemănări;

·   să memorizeze cuvintele şi să alcătuiască propoziţii cu ele;

La rug. Odihna copiilor, a adolescenţilor şi a adulţilor la rug.

Vocabular tematic: râu, pădure, crâng, pădurice, apă, foc, rug, cântec, joc, veselie, voie bună, dispoziţie, odihnă plăcută, seară interesantă, costum naţional, seară festivă.

·   să observe modul în care se odihnesc copii şi alte categorii de vârstă;

·   să-şi expună părerea;

·   să memorizeze cuvintele şi să alcătuiască propoziţii, texte;

Grădina, pădurea, livada. Schimbările ce au loc în natură, în viaţa şi munca oamenilor, în viaţa animalelor, păsărilor. Ce şi unde creşte?

Vocabular tematic: pădure, livadă, grădină, mere, pere, prune, nuci, vie, struguri, copaci, vinete, castraveţi, bostani, ceapă, usturoi, ciuperci.

 

·   să observe schimbările ce au loc în natură, în viaţa şi munca oamenilor, în viaţa animalelor, a păsărilor;

·   să observe ce şi unde creşte;

·   să însuşească şi să deosebească legumele de fructe, livada de pădure.

3. Crearea premizelor de însuşire a cititului
Lucrul asupra propoziţiei. Familiarizarea practică cu propoziţia; separarea propoziţiilor în vorbire; stabilirea limitelor propoziţiei;   împărţirea propoziţiei în cuvinte; alcătuirea propoziţiei dintr-un cuvânt, din două, din trei cuvinte, după desene cu subiect şi care reprezintă diferite obiecte; alcătuirea modelelor  grafice; alcătuirea propoziţiilor corespunzătoare modelelor grafice propuse; determinarea numărului şi a ordinei cuvintelor în propoziţie; modelarea propoziţiei (prin liniuţe).

 

Formarea reprezentărilor fonetice

 

Cuvântul ca unitate iniţială a vorbirii; structura fonetică a cuvântului; ordinea sunetelor în cuvânt, sunetele vorbirii în comparaţie cu sunetele din natură, sunetele vocalice şi sunetele consonantice; deosebirea lor după pronunţare (după auz şi articulare); priceperea de a delimita sunetele din cuvânt (la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului), de a numi sunetele în cuvântul dat; modelarea cuvântului prin semne convenţionale (cerculeţe sau puncte pentru vocale şi liniuţe pentru consoane). Silaba. Priceperea de a împărţi cuvintele în silabe şi de a le rosti corect, de a distinge cuvintele formate dintr-o silabă de cuvintele formate din două sau din trei silabe, de a forma cuvintele din silabele date; familiarizarea practică cu rolul vocalelor de a forma silabe şi cuvinte, de a stabili accentul.

 

Separarea sunetelor din cuvinte şi articularea lor. Familiarizarea cu sunetele vocale.

·   să modeleze grafic propoziţii alcătuite din unu-două-trei cuvinte;

·   să le separe, determinând numărul lor;

·   să alcătuiască propoziţii după desene cu subiect;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·   să modeleze cuvântul prin semnele convenţionale;

·   să împartă cuvântul corect în silabe;

·   să modeleze vocalele şi consoanele prin semnele convenţionale;

·   să poată denumi ordinea sunetelor în cuvânt;

·   să delimiteze după auz şi alcătuire sunetele din cuvânt (la început, la mijloc, la sfârşit);

·   să poată stabili accentul;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·   să separe sunetele din cuvinte şi să le articuleze;

·   să cunoască vocalele;

4. Crearea premizelor de însuşire a scrisului
Pregătirea mâinii pentru scris. Familiarizarea cu regulile de scriere. Conturarea după şablon a figurilor mărginite din linii drepte (pătrate, dreptunghiuri, triunghiuri, romburi sau altele), de linii curbe închise (pară, măr, prună, roată, muşeţel), izolat şi în grup, formând anumite ornamente; haşurarea figurilor desenate după şablon cu linii drepte, trase într-o singură direcţie şi în direcţii opuse, cu linii ondulate, cu semiovale, scrise în lanţ, cu punct; reproducerea după model a figurilor din linii drepte şi curbe închise, haşurarea lor; linii frânte şi în spirală (scrise fără ridicarea mâinii), din ovale, puncte ş. a.

Scrierea elementelor principale ce intră în componenţa literelor: grupa cârligului, grupa biciului, grupa ovalului.

·   să cunoască regulile de scriere;

·   să scrie după şablon;

·   să haşureze figurile desenate;

·   să pregătească mâna pentru scris;

·   să scrie fără ridicarea mâinii;

·   să scrie elementele principale ce intră în componenţa literelor.

 

PERIOADA ABECEDARULUI

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Citirea şi comunicarea
Scopul principal al perioadei abecedarului este de a-i familiariza pe copii cu literele ca semne grafice ale sunetelor, de a le forma deprinderile elementare de citire şi scriere corectă, de a crea premize pentru însuşirea ortografiei şi ortoepiei. ·   să cunoască literele ca semne grafice ale sunetelor;

·   să citească elementar şi să scrie;

·   să observe unele elemente de ortografie;

Concomitent, prin intermediul materialului didactic, utilizat la învăţarea cititului şi scrisului, al observărilor nemijlocite, în timpul excursiilor, al audierii operelor literare în lectura învăţătorului, se vor îmbogăţi, aprofunda, generaliza şi sistematiza reprezentările despre lumea înconjurătoare, priceperile şi deprinderile, lucrul asupra cărora a început în perioada preabecedară (înţelegerea unui text, întreruperea lui, lucrul cu cartea, exprimarea corectă). ·   să aprofundeze cunoştinţele despre operele literare cunoscute;

·   să generalizeze şi să sistematizeze reprezentările despre lumea înconjurătoare;

·   să înţeleagă un text;

·   să se exprime corect;

Pe baza acestora se va trezi interesul pentru învăţătură şi muncă, se va educa dragostea faţă de Patrie, faţă de frumuseţile şi bogăţiile ei, se va forma la elevi atitudinea conştientă faţă de tot ce-i înconjoară, de îndatoririle ce le au ca elevi, membri ai colectivului, familiei, societăţii. ·   să manifeste interes faţă de învăţătură;

·   să manifeste dragostea faţă de Patrie;

·   să-şi formeze o atitudine conştientă faţă de tot ce-i înconjoară;

·   să-şi educe simţul responsabilităţii faţă de familie, colegi, societate;

O importanţă deosebită se acordă dezvoltării priceperii de a efectua analiza fonetică a cuvintelor (determinarea succesiunii sunetelor în cuvinte), condiţie necesară pentru însuşirea cititului şi scrisului. În centrul atenţiei învăţătorului trebuie să fie: dezvoltarea auzului fonematic şi a pronunţării literare; îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea vorbirii coerente a copiilor, însuşirea procedeelor de citire conştientă a cuvintelor pe silabe şi accentuarea lor. Elevii învaţă să scrie literele de mână în ordinea în care sunt date în abecedar. ·   să însuşească citirea şi alcătuiera silabelor şi a cuvintelor;

·   să determine succesiunea sunetelor în cuvinte;

·   să dezvolte auzul fonematic;

·   să scrie litere în ordinea scrisă în abecedar;

Formarea şi perfecţionarea priceperilor de analiză fonetică
Marcarea sunetelor prin literele corespunzătoare. Familiarizarea cu literele care redau vocale şi consoane. Stabilirea corelaţiei dintre sunete şi literele ce le reprezintă. Modelarea cuvântului prin litere şi semne convenţionale. Însuşirea procedeelor de alcătuire şi citire a silabelor, a cuvintelor şi a propoziţiilor, alcătuirea silabelor deschise şi închise din litere cunoscute şi citirea lor (ma, am) alcătuirea silabelor ce conţin în afara îmbinării consoană + vocală şi alte consoane (lac, parc); alcătuirea şi citirea cuvintelor din silabe cunoscute şi silabe noi, transformarea cuvintelor prin înlocuirea sau adăugarea unor litere şi silabe (mac, lac, rac, sac; cal, cald, scald; mama, rama, marama); alcătuirea şi citirea propoziţiilor de tipul substantiv + verb (Lică ară.), substantiv + verb + substantiv (Ene are nai.). În limba română, în câteva cazuri, acelaşi sunet este redat prin litere diferite, aceeaşi literă redă sunete diferite sau un grup de litere poate reda un singur sunet, iar o singură literă – un grup de sunete. De exemplu:

·   grupurile de litere ch, gh (urmate de e, i) redau câte un singur sunet [k’], [g’]: chem, chimir, ghem, ghindă;

·   literele c şi g, când sunt urmate de e sau i, redau consoane africate: cer, cine, ger, gintă;

·   litera x redă uneori grupul de sunete [cs] (explozie), alteori [gz] (exemplu);

·   grupul de litere ch (urmat de e, i) şi litera k, redau acelaşi sunet: chimie, kilogram;

·   grupul de sunete [cs] se redă fie prin litera x, fie prin literele cs: expediţie, ticsit.

·   să stabilească corelaţia dintre sunet şi literele ce le prezintă;

·   să modeleze cuvântul prin semnele convenţionale;

·   să alcătuiască silabe, cuvinte, propoziţii, texte de mici dimensiuni;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·   să memorizeze grupurile de litere;

·   să memorizeze scrierea grupurilor de litere;

 

În ceea ce priveşte pronunţarea sunetelor proprii limbii române, vocalele prezintă cele mai mici dificultăţi. Ele sunt:

·   rotunjite labiale: a, u, o;

·   nerotunjite nelabiale: e, i, ă, î, â.

·   să memorizeze scrierea şi pronunţarea vocalelor;
În componenţa diftongilor, vocalele e, i, o, u devin semivocale. Emisiunea în limitele unei singure silabe a unei vocale şi a unei semivocale prezintă un grad sporit de dificultate în rostire. Dintre diftongi, mai uşor de pronunţat în structura cuvintelor sunt: ea, oa, io, iu – după consoane. De aceea, în abecedar ei sunt introduşi succesiv. ·   să identifice semivocalele;

·   să identifice şi să pronunţe corect diftongii;

Litera mare la începutul propoziţiei. ·   să folosească în mod conştient majuscula la începutul propoziţiei;
Citirea cu intonaţia respectivă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative. ·   să citească cu intonaţia potrivită diferitele tipuri de propoziţii;
Citirea textelor din abecedar. ·   să citească diferitele tipuri de texte din abecedar.
2. Scrierea şi comunicarea
Aprofundarea cunoştinţelor despre regulile igienice ale scrisului. Folosirea corectă a rechizitelor în timpul scrisului. ·   să însuşească regulile igienice ale scrisului;
Consolidarea deprinderilor de analiză fonetică a cuvântului şi scrierea literelor mari şi mici, separate şi în îmbinări de silabe, în cuvinte sau în propoziţii. ·   să-şi consolideze deprinderile de analiză fonetică a cuvântului, de scriere;

 

Litera mare la începutul propoziţiei şi la sfârşitul ei. ·   să folosească în mod conştient litera mare la începutul propoziţiei şi la sfârşitul ei;
Copierea şi scrierea după auz a cuvintelor, a propoziţiilor, a textelor de dimensiuni mici (după analiza lor). ·   să copieze şi să scrie după dictare cuvinte, propoziţii şi texte de mici dimensiuni;
Împărţirea cuvintelor în silabe. Scrierea corectă a cuvintelor. Compararea configuraţiilor grafice ale literelor mari şi mici scrise de mână; însuşirea procedeelor de control şi autocontrol ale celor scrise. ·   să împartă corect cuvintele în silabe;

·   să aprecieze corectitudinea textelor scrise.

 

PERIOADA POSTABECEDARĂ 

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Citirea şi comunicarea
În perioada postabecedară se aprofundează şi se perfecţionează deprinderile de citire şi de scriere. De la citirea pe silabe se trece la citirea unor cuvinte şi propoziţii, adică la citirea sintetizată; de la citirea în glas se trece la citirea în şoaptă, se permite elevului să ţină sub control sinteza fonetică a cuvintelor şi să le înţeleagă sensul. Se perfecţionează deprinderea de citire a textelor coerente. Înţelegerea conţinutului textului (a cuvintelor şi a propoziţiilor); formularea răspunsurilor la întrebările referitoare la conţinutul celor citite; găsirea în text a propoziţiilor ce conţin răspunsul la întrebare; aprecierea elementară a celor citite; citirea dialogurilor. Deprinderea de a citi cu intonaţia respectivă propoziţiile enunţiative, exclamative, interogative. Reproducerea celor citite: exprimarea orală pe baza imaginilor cu subiect, a filmelor de desene animate, a propriilor observaţii referitoare la informaţiile obţinute pe cale audio-vizuală. ·   să aprofundeze şi să-şi perfecţioneze deprinderile de a citi şi de a scrie;

·   să citească în mod coerent;

·   să înţeleagă sensul celor citite;

·   să citească adoptând intonaţia potrivită;

·   să poată reproduce conţinutul textelor citite;

Familiarizarea cu particularităţile comunicării orale: pronunţarea corectă, intensitatea şi tempoul vorbirii. ·   să pronunţe corect;

·   să scrie corect silabe, cuvinte, propoziţii;

Materialul de bază pentru citire şi dezvoltarea vorbirii îl vor constitui operele artistice de diferite genuri, menite să dezvolte cunoştinţele copiilor despre lumea înconjurătoare, să extindă sfera lor intelectuală şi emoţională, să le cultive simţul frumosului, să le îmbogăţească experienţa morală. ·   să-şi îmbogăţească sfera intelectuală;

·   să discute în colectiv conţinutul cărţii citite;

La lecţiile de limbă română activitatea de bază a învăţătorilor şi a elevilor va fi orientată spre însuşirea, generalizarea şi sistematizarea elementelor de gramatică şi ortografie, cu care copiii au luat cunoştinţă în primele două perioade de învăţământ. ·   să-şi cultive simţul frumosului;

·   să-şi extindă sfera intelectuală.

 

2. Scrierea şi comunicarea

Sarcina principală a lecţiilor de scris va consta în perfecţionarea deprinderilor de scriere a literelor mari şi mici, însuşite în perioada abecedarului (în grupuri organizate conform principiului genetic), scrierea corectă după auz, copierea corectă a cuvintelor, a propoziţiilor, a textelor de mici dimensiuni. Învăţarea scrierii literelor majuscule de configuraţie complicată şi corelaţia lor cu literele din cuvânt; scrierea silabelor, a îmbinărilor de cuvinte şi a propoziţiilor după dictare şi după desene, copierea textului tipărit şi de mână. ·   să însuşească elemente de control şi autocontrol ale celor scrise;

·   să scrie corect după auz;

·   să copie corect cuvintele;

·   să scrie după dictare;

·   să scrie după desene;

·   să copie texte cu litere de tipar;

·   să copie texte cu litere de mână;

Dezvoltarea deprinderilor de analiză fonetică şi de analiză pe sunete şi litere. Familiarizarea elevilor cu trecerea cuvintelor pe silabe dintr-un rând în altul.

 

 

·   să-şi perfecţioneze deprinderile pentru citit şi scris;

·   să treacă corect cuvintele pe silabe dintr-un rând în altul.

Lectura. Manifestarea interesului pentru lectură
Familiarizarea cu cărţi accesibile elevilor în lectura învăţătorului, formarea priceperilor de a discuta în colectiv cartea citită, de a o numi corect, de a răspunde la întrebări (despre cine şi despre ce se relatează; ce a fost citit: poezie, ghicitoare, povestire, poveste etc.). Pentru citire se recomandă opere artistice de 1-2 pagini dintr-o carte de 8-20 pagini, în care ilustraţia de pe copertă corespunde conţinutului operei citite, iar în text sunt incluse dialoguri, cântece. La lecţii trebuie să fie prezentate, în egală măsură, opere semnate de autori şi creaţii folclorice: poezii, cântece, cimilituri, povestiri cu un colorit emoţionant, viu şi variat (vesele, hazlii, triste, solemne, lirice, eroice ş.a.). ·   să treacă de la citirea în glas la citirea în şoaptă;

·   să citească coerent;

·   să înţeleagă sensul celor citite;

·   să citească cu intonaţie;

·   să poată reproduce cele citite;

 

Formarea interesului faţă de cărţile pentru copii, faţă de cărţile cunoscute şi necunoscute; memorarea şi recunoaşterea eroilor (a personajelor din cărţile citite), a subiectelor după ilustraţii; lărgirea orizontului intelectual (o carte pentru fiecare lecţie); pregătirea pentru înţelegerea deplină a cărţilor şi operelor accesibile (în lectura învăţătorului); priceperea de a deosebi cărţile după conţinut, de a numi corect titlul cărţii, de a se comporta în permanenţă cu ea numai în scopuri instructive, respectând regulile de igienă a citirii şi păstrării cărţilor, de a folosi cărţile pentru copii ca mijloc activ de petrecere a timpului liber. ·   să discute în colectiv conţinutul cărţii citite;

·   să-şi extindă sfera intelectuală;

·   să citească cărţi recomandate de învăţător;

·   să citească cărţi preferate;

·   să manifeste interes faţă de citirea cărţilor;

·   să-şi lărgească cunoştinţele.

 

PLANIFICAREA ORIENTATIVĂ A LECŢIILOR DE CITIRE ŞI DE SCRIERE

 

Perioada preabecedară

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
a) Familiarizarea copiilor cu şcoala şi clasa. Regulile de comportare în şcoală. Excursie prin şcoală. Prima zi de şcoală.

b) Stabilirea nivelului de dezvoltare a vorbirii copiilor. Exerciţii de pronunţare, corectarea defectelor de pronunţare a sunetelor vorbirii.

   
a) Familiarizarea elevilor cu prima carte de citire “Abecedarul”. Discuţie despre abecedar (copertă, foi, pagină).

b) Desenul ca probă de verificare a cunoştinţelor şi deprinderilor pe care le au elevii până la venirea lor în şcoală.

   
a) Şcoala, clasa, rechizitele şcolare. Cunoaşterea mobilierului din clasă.

b) Desenarea câtorva obiecte din clasă a căror formă poate fi redată prin linii simple. Punctul sus şi punctul jos pe linioara mică.

   
a) Suntem şcolari. Familiarizarea copiilor cu ambianţa specifică şcolii.

b) Familiarizarea cu regulile scrierii, consolidarea deprinderilor de a sta corect în bancă, de a mânui creionul, de a ţine în ordine şi de a păstra rechizitele şcolare. Linioara oblică pe spaţiul mic.

   
a) Redarea conţinutului, după o serie de tablouri, a poveştii “Capra cu trei iezi”.

b) Familiarizarea cu împărţirea vorbirii în propoziţii (practic).

 

   
a) Propoziţia formată din două cuvinte. Consolidare.

b) Linioara pe spaţiul mic. Scrierea grupurilor de două-trei linioare.

   
a) Redarea conţinutului poveştii “Capra cu trei iezi”. Familiarizarea  elevilor cu termenul cuvânt. Împărţirea pe silabe a cuvintelor.

b) Linioara oblică pe două spaţii. Grupuri de linioare pe două spaţii.

   
a) Redarea conţinutului poveştii “Ursul păcălit de vulpe”.

b) Tipuri de propoziţie după comunicare. Propoziţii din trei cuvinte. Sunetul. Exerciţii de emitere a unor sunete: Uuu! (fluieratul   locomotivei) Sss! Ahhh! Uhhh! Tiii! (pag. 10) Cucuriguuu! (pag. 11). Consolidare. Linioara oblică. Alternări de două elemente.

   
a) Redarea conţinutului poveştii “Punguţa cu doi bani”. Familiarizarea cu propoziţia din trei cuvinte. Împărţirea în sunete.

b) Consolidare. Linioara oblică. Cârligul.

   
a) În livadă. Cuvinte bisilabice (mere, pere, soare, lună, stele, prune, frunză, spice, viespe, cheie).

b) Consolidare. Cârligul.

   
a) Ne jucăm. Cuvinte trisilabice (vrabie, crocodil, cămilă, strugure, vişine, foarfece, maşină, telefon, avion, rachetă). Consolidarea propoziţiei.

b) Cârligul pe spaţiul mic şi pe spaţiul mare. Alterări de cârlige pe spaţiul mic şi pe spaţiul mare.

   
a) La rug. Cuvinte monosilabice (ac, rac, cal, lup, urs, somn, nai, pui, spic).

b) Propoziţia exclamativă. Cârligul pe spaţiul mic şi mare. Ovalul.

   
a) Grădina, pădurea, livada. Ce şi unde creşte? Iubim animalele. Propoziţia interogativă. Familii de păsări şi animale (gânsac, gâscă, găină, cocoş). Ce este natural? Cine lipseşte? Numiţi, vă rog!

b) Jumătate de oval. Semiovalul.

   
a) Repetare.

b) Repetare.

   

 


Perioada abecedară

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
a) Sunetul şi litera a/A (arici, avion, ac, antenă, albină). Ana. În familie. Nume ce se scriu cu A mare (nume proprii feminine şi nume proprii masculine).

b) Scrierea literei a/A de mână.

   
a) Sunetul şi litera m/M (Marea Neagră, măr, mărţişor, miel, minge). Ne îngrijim de sănătate. Citirea silabei (cu un singur efort respirator). Ce este pe masă? Ce este lângă maşină? Denumiri de mări.

b) Scrierea literei m/M mare de mână.

   
a) Sunetul şi litera i/I (ie, inimă, Iisus, Ismail). Tradiţii populare. Noţiunea de îmbinare de sunete (practic) ai, ia, ii.

b) Scrierea literei i/I de mână. Completaţi desenele.

   
a) Sunetul şi litera n/N. Nucul. Nume de băieţi şi fetiţe care încep cu litera N mare (Nicu, Nelu).

b) Propoziţia din trei cuvinte. Repetare. Scrierea literei n/N de mână.

   
a) Sunetul şi litera r/R (rac, rotiţă, rachetă, Reni, Rada, Radu, Rami). Rahăul. Centrul geografic al Europei.

b) Scrierea literei r/R de mână. Recapitulare. Propoziţia, cuvântul, silaba, sunetul.

   
a) Sunetul şi litera e/E (elefant, ardei, elicopter, excavator, lalele). Ene. Îmbinările de sunete: ai, ia, ii, ie, ea, ei, ae. Alcătuirea şi citirea cuvintelor.

b) Scrierea literei e/E de mână.

   
a) Sunetul şi litera u/U (urs, uşă, uliu, unelte, Ujgorod, Umca). Ucraina. Harta Ucrainei. Îmbinările de litere: ai, ii, ie, ea, ei, ae, iu, ui, ua, an, eu. Alcătuirea şi citirea cuvintelor.

b) Scrierea literelor u/U de mână.

   
a) Sunetul şi litera c/C (cocoş, crocodil, curcubeu, creion, Cupca, Crasna, Carapciu). Carpaţii.

b) Scrierea literei c/C de mână.

   
a) Sunetul şi litera o/O (ochi, ochelari, oglindă). Odesa. Alcătuirea şi citirea cuvintelor cu îmbinări de litere.

b) Scrierea literei o/O de mână.

   
a) Sunetul şi litera l/L (lumânare, clopoţel, telefon). Lunca. Denumirile de localităţi.

b) Scrierea literei l/L de mână.

   
a) Sunetul şi litera ă/Ă. Lică ară.

b) Scrierea literei ă/Ă de mână.

   
a) „Oare cum?” Îmbinarea oa.

Soarele, cel care-i

Unul peste ţară

Cum nu uită oare

Zilnic să răsară?

b) Scrierea cuvintelor care conţin grupul oa (după imagini).

   
a) Sunetul şi litera t/T (internet, tigru). Teatru.

b) Scrierea literei t/T de mână.

Treier fără greier

Parcă-acela-i treier?

Greier fără treier –

Parcă-acela-i greier?

   
a) Grupurile de litere ce/Ce (Cetatea Albă, cercei). Cernăuţi.

b) Scrierea grupului ce/Ce de mână.

   
a) Grupul ci/Ci (cireşe, Ciop). Circul. “Luci, soare, luci”.

b) Scrierea grupului de litere ci/Ci de mână.

   
a) Sunetul şi litera v/V (veveriţă, vie). Voloca.

b) Scrierea literei v/V de mână.

   
a) Sunetul şi litera p/P (pescăruş, păpădie, priză). Prutul.

– Pu-pu-pu, pu-pu-pu,

– Pu-pu-pu, pu-pu-pu,

– Pupăză, eşti tu, eşti tu?..

b) Scrierea literei p/P de mână.

   
a) Sunetul şi litera s/S (semafor, seringă). Satu Mare.

b) Scrierea literei s/S de mână.

Se cară secară,

Se cară secară în cară,

Secară cărată în cară,

Cară în care se cară secară.

   
a) Sunetul şi litera d/D. Darul

b) Scrierea literei d/D de mână.

   
a) Sunetul şi litera î/Î, â/Â (înger, ţânţar). La înot.

b) Scrierea literei î/Î de mână; â/Â mare de mână.

   
a) Sunetul şi litera b/B. Boianul.

Eu fac baie, nu mă joc,

Barcă, brad, burete, bec,

Cu ce literă încep?

b) Scrierea literei b/B de mână.

   
a) Diftongul ia (iaht, iaz). Ialta.

b) Scrierea diftongului ia. Delimitarea cuvintelor.

   
a) Diftongul . Frământări de limbă.

b) Scrierea cuvintelor cu diftongul . Împărţirea propoziţiei în cuvinte.

   
a) Sunetul şi litera j/J. Jocul.

b) Scrierea literi j/J de mână.

   
a) Sunetul şi litera h/H (hârleţ, Mihai, Mahala, Mihaela, Mihoreni). Hotinul.

b) Scrierea literei h/H de mână.

   
a) Sunetul şi litera ş/Ş. Şoimul.

b) Scrierea literei ş/Ş de mână.

   
a) Sunetul şi litera g/G. Gaiţa.

b) Scrierea literei g/G de mână.

Albinuţa, care

Grea povară duce

Cum nu uită mierea

Să o facă dulce?

   
a) Grupurile ge, gi.

b) Scrierea grupurilor ge, gi de mână.

   
a) Grupurile Ge, Gi. Gerul.

b) Scrierea grupurilor Ge, Gi de mână.

   
a) Sunetul şi litera z/Z. Zina.

b) Scrierea literei z/Z de mână.

   
a) Sunetul şi litera f/F. Fântâna lui Fănică.

Rândunica-foarfecă

Toată ziua foarfecă.

Aerul cu foarfeca.

Dar când ea nu va putea,

Cine oare-a forfeca?

Aerul cu foarfeca?

Ne răspunde-o rândunică:

– De ce să vă fie frică?

Iată-le, aici, drăguţe,

Cresc un cuib de forfecuţe.

b) Scrierea literei f/F de mână.

   
a) Sunetul şi litera ţ/Ţ. Ţuca din Ţânteni.

b) Scrierea literei ţ/Ţ de mână.

   
a) Grupul de litere che/Che. Racheta.

Printre cărţi,

În bibliotecă,

Colorată şi cochetă,

Scris-acuma zeci de ani,

Stă…. (Punguţa cu doi bani)

b) Scrierea grupului che/Che de mână.

   
a) Grupul de litere chi/Chi. Chişinăul.

O pereche de urechi,

Mândre fără de pereche,

Stau la pândă în curechi

Şi se fac într-o ureche.

b) Scrierea grupului de litere chi/Chi de mână.

   
a) Grupul de litere ghe/Ghe. Ghereta lui Gheorghe.

Am doi căluţi,

Cand îi leg – fug,

Când îi dezleg – stau. (ghetele)

b) Scrierea grupului de litere ghe/ Ghe (îngheţată, Gheorghina).

   
a) Grupul de litere ghi/Ghi (ghiocel). Ghiţă.

b) Scrierea grupului de litere ghi/Ghi de mână.

   
a) Sunetul şi litera x/X. În excursie.

b) Scrierea literei x/X de mână.

   
a) Sunetul şi litera k/K. Kievul.

b) Scrierea literei k/K de mână.

   
a) Sunetele şi literele q/Q, w/W, y/Y.

Foaie verde de mătasă,

Ian poftim, căluţu-n casă!

Ţa, ţa, ţa căpriţa ţa,

Numai zăhărel ţi-oi da! (tradiţii de la sărbătorile de iarnă).

b) Scrierea literelor q, w, y/Q, W, Y de mână. Bucovina. Ucraina.

   
a) Poezia “Alfabetul”. Scrierea literelor mici şi mari ale alfabetului.

b) Transcrierea propoziţiilor de pe tablă.

   

 

 

Perioada postabecedară

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
a) „Iarna pe uliţă” de George Coşbuc.

b) Transcriere.

   
a) “Cătunul de sticlă” de Tudor Arghezi.

b) Copierea de pe tablă a expresiilor.

   
a) “Cu Moş Ajunul”.

b) Transcriere din carte.

   
a) “Moş Crăciun”. “Steaua sus răsare”.

b) Copiere din carte.

   
a) “Pluguşorul”.

b) Dictare comentată.

   
a) Mihai Eminescu. “Cu penetul ca sideful”.

b) Autodictare: titlul, autorul, prima strofă.

   
a) Eminesciana: Vasile Leviţchi, Grigore Vieru, Grigore Bostan, Ilie-Tudor Zegrea, Iurie Moiş.

b) Dictare explicativă.

   
a) “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.

b) Copiere.

   
a) “La Humuleşti” de Nicolae Nasta.

b) Dictare explicativă

   
a) “Legenda mărţişorului”. “Clopoţelul primăverii” de Vasile Tărâţeanu.

b) Transcriere.

   
a) “Primăvara” de George Coşbuc.

b) Transcriere.

   
a) Ziua mamei. “Mi-e dor de tine, mamă!” de Grigore Vieru.

b) Transcriere dialogată (cu însărcinări gramaticale).

   
a) “Mama” de Nichita Stănescu.

b) Transcriere dialogată (cu însărcinări gramaticale).

   
a) “Bunica” de Barbu Ştefănescu Delavrancea.

b) Transcriere dialogată (cu însărcinări gramaticale).

   
a) “Plopul” de Taras Şevcenko.

b) Răspunsuri la întrebări.

   
a) “La fântâna Olgăi Kobâleanska” de Iurie Moiş.

b) Răspunsuri la întrebări.

   
a) “Creanga de cireş” de Ilie Cârciu.

b) Selectarea grupurilor de litere ce, ci.

   
a) “Omul şi pasărea” de Ion Creangă.

b) Transcrierea unei strofe (însărcinări gramaticale)

   
a) “Primul cosmonaut al Ucrainei”.

b) Dictare explicativă cu semne de punctuaţie.

   
a) “Paştile” de M. Popescu.

b) Transcrierea strofei cu mai mulţi diftongi.

   
a) “Cât e suta de pistrui” de Arcadie Suceveanu.

b) Sublinierea diftongilor şi a îmbinărilor de sunete.

   
a) “Gospodina” de Otilia Cazimir.

b) Transcriere cu însărcinări gramaticale.

   
a) “Nu sunt prea mic”, “Voi cerca” de Simion Gociu.

b) Dictare selectivă (la alegere).

   
a) “Tanu” de Elena Farago.

b) Dictare comentată.

   
a) “Merele albastre”. Dictare comentată.

b) “Stopul” de Dragoş Vrânceanu. Cuvinte cu sens opus.

 

   
a) “Incendiul!”. De găsit cuvinte cu sens opus (seară-dimineaţă).

b) De dat răspuns în scris la întrebarea: “Ce s-ar întâmpla dacă s-ar aprinde pădurea?”

   
a) “De ziua copilului” de Virgil Carianopol.

b) Dictare explicativă.

   
a) “Vara”.

b) Recapitulare.

   
a) “Ploaia” de Ilie-Tudor Zegrea.

b) Recapitulare.

   
a) “Preacinstită Maică” de Simion Gociu.

b) Dictare de control.

 

   

 

 

Lectură

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
a) Din creaţia copiilor.

b) Selectarea diftongilor.

a) Izvor de înţelepciune. Proverbe. Spune repede. Ghicitori (găsiţi răspunsurile corecte).

b) Transcrierea grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

a) “De ce îşi cântă cucul numele”. Din legende populare româneşti.

b) Transcriere dialogată (cu însărcinări gramaticale).

a) “Povestea unui om leneş” de Ion Creangă.

b) Explicarea expresiilor.

a) “Ceasornicul din tei” de Arcadie Suceveanu.

b) Transcrierea grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

a) “Melcul” de Mircea Lutic.

b) Scrierea cuvintelor cu litera j.

a) “Clopotele din flori” de Arcadie Suceveanu.

b) Scrierea cuvintelor care conţin litera x.

a) “Moţata” de Mircea Lutic.

b) Repetare.

a) “Paragraful vesel”.

b) Repetare.

a) “Dragul meu Abecedar” de Grigore Vieru.

b) Repetare.

 

 

Limba română şi comunicare

 

Notiţă explicativă

Predarea limbii române în clasele II-IV are ca scop aprofundarea cunoştinţelor despre limbă  şi comunicare, cât şi perfecţionarea deprinderilor de scriere formate în clasa I. Ca urmare, formele şi conţinuturile activităţilor de învăţare se structurează după următoarele principii:

  • Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral (audierea/ascultarea);
  • Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală (vorbirea);
  • Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura);
  • Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă (scrierea).

În cadrul activităţii didactice se va insista asupra conştientizării de către elevi a diferenţelor dintre diferitele variante ale limbii: varianta orală sau scrisă, familiară sau literară. O atenţie deosebită se va acorda şi conştientizării caracterului funcţional  al limbii române. În acest scop elevii vor lua cunoştinţă practică  cu texte aparţinând diferitelor variante funcţionale în vederea formării deprinderii de redactare a unor astfel de mesaje, de expunere şi compunere a unor texte.

Dobândirea cunoştinţelor despre limbă şi comunicare (referitoare la toate nivelurile limbii) se face pe bază practică. În continuare se ţine cont de ce şapte arii curriculare şi se desfăşoară interdisciplinar în limita tangenţială a limbii şi comunicării cu mesajul disciplinei amintite. Acest proces se practică simultan cu formarea deprinderilor de scriere corectă. Formele şi metodele de întrebuinţare pot fi variate: recapitulare, evaluare, recuperare, dezvoltare.

 

Clasa a II-a

 

I. FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
I. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat, prin formularea de întrebări şi de răspunsuri referitoare la mesajul ascultat o dată, de două ori, timp de 2-3 minute; ·   să formuleze întrebări şi să poată da răspunsuri;
Formarea deprinderilor (după ascultare) de a îndeplini condiţia cerută de exerciţiu; ·   să îndeplinească condiţia cerută în exerciţiu;
Ordonarea temporală a secvenţelor din structura unui mesaj oral; ·   să structureze un mesaj;
Realizarea acordului dintre predicat şi subiect, dintre adjectiv şi substantivul pe care îl determină (fără a se menţiona terminologia gramaticală); ·   să facă acordul dintre subiect şii predicat;
Cunoaşterea cuvintelor necunoscute într-un context dat; ·   să identifice cuvintele necunoscute şi să le înţeleagă semnificaţia în context;
Determinarea sensului unor cuvinte într-un context dat; ·   să determine sensul unor cuvinte;
Alcătuirea propoziţiilor cu cuvinte noi; ·   să alcătuiască propoziţii cu cuvinte noi;
Determinarea vocalelor, a consoanelor şi a silabelor dintr-un cuvânt dat; ·   să determine vocalele şi consoanele;
Determinarea grupului de sunete în cuvintele date; ·   să determine grupul de sunete;
Dialogarea: învăţător-elev; elev-elev; elev-elevi; elev-învăţător; ·   să alcătuiască dialoguri;
Sesizarea formelor de iniţiere a dialogului; ·   să înceapă un dialog;
Conversaţii în grup pe teme cunoscute; ·   să participe la conversaţii pe teme cunoscute;
Practicarea jocurilor de rol “emiţător-receptor”, vizând formarea comporta­mentului de ascultător; ·   să joace pe roluri;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Alcătuirea unor propoziţii pe baza unui set de cuvinte date şi a unui şir de întrebări; ·   să alcătuiască propoziţii;
Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate (fără menţionarea terminologiei date); ·   să transforme propoziţiile;
Alcătuirea unor texte orale scurte, pe baza unui şir de ilustraţii sau a unui şir de desene; ·   să alcătuiască texte scurte;
Stabilirea sensului unor cuvinte prin raportare la context, jocuri lexicale de folosire a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor (fără a face referire la terminologia ştiinţifică); ·   să stabilească sensul cuvintelor;
Alcătuirea unor propoziţii cu diverse cuvinte şi expresii; ·   să alcătuiască propoziţii cu diverse cuvinte şi expresii;
Pronunţarea clară şi articularea corectă a cuvintelor; ·   să articuleze corect cuvinte;
Reglarea intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi, recitări de poezie etc.; ·   să recite în mod corespunzător, respectând intonaţia şi adaptându-şi viteza vorbirii la cerinţele date;
Formulări de întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful (fragmentul) citit; ·   să pună întrebări şi să dea răspunsuri;
Înscenarea poveştilor; ·   să participe la punerea în scenă a poveştilor;
Povestirea cu ajutorul învăţătorului etc.; ·   să povestească textele citite;
Practicarea exerciţiilor de comunicare orală;

 

·   să participe activ la exerciţiile de comunicare orală;
Practicarea jocurilor de rol de tipul emiţător-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire; ·   să participe în mod corespunzător la jocurile care presupun cunoaşterea rolurilor de emiţător şi de receptor;
Antrenarea de folosire a unor formule de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog, a unei discuţii; ·   să folosească formulele specifice textului dialogat;
Iniţierea şi  menţinerea unui dialog; ·   să iniţieze şi să susţină un text dialogat;
Discuţii în perechi şi în grup pe teme cunoscute. ·   să participe activ la discuţii în perechi şi în grup pe teme cunoscute.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citirea /lectura)
Stabilirea titlului, a autorului, a textului; ·   să stabilească titlul şi autorul;
Recunoaşterea alineatelor; ·   să recunoască alineatele;
Observarea aşezării în pagină a textului în raport cu ilustraţia; ·   să aşeze corect textul în pagină;
Recunoaşterea şi analizarea imaginilor referitoare la textul scris; ·   să recunoască imaginile;
Citirea conştientă a unor texte date prin formulări de răspunsuri la întrebările puse; ·   să citească în mod conştient unele texte date;
Intonarea corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative; ·   să intoneze corect diferite tipuri de propoziţii;
Citirea unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie; ·   să respecte semnele de punctuaţie;
Recitarea de poezii, fabule, citirea pe roluri; ·   să recite, să interpreteze diverse roluri;
Citirea “la prima vedere”, în gând şi cu voce tare; ·   să citească în gând şi cu voce texte necunoscute;
Iniţierea în activitatea de citire a unor cărţi din literatura pentru copii. ·   să citească în mod conştient cărţi specifice vârstei.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Analizarea corectă a imaginilor; ·   să analizeze imaginile;
Dezvoltarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate (fără referire la terminologie); ·   să dezvolte propoziţiile simple;
Formulări de răspunsuri şi de întrebări; ·   să formuleze întrebări şi răspunsuri;
Redactarea unor texte de mică întindere pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări; ·   să redacteze unele texte reduse ca mărime, pe baza unui suport vizual şi a unor întrebări;
Redactarea de bilete în diverse scopuri (de informare, de solicitare, de mulţumire); ·   să redacteze diferite bilete;
Folosirea cuvintelor necunoscute în alcătuirea propoziţiilor proprii; ·   să folosească cuvinte noi în propoziţii;
Scrierea cuvintelor care conţin grupuri de sunete, grupuri de litere, aglomerări de consoane; ·   să scrie cuvinte care conţin grupuri de litere;
Scrierea dictărilor, copierea propoziţiilor pentru folosirea majusculei şi a semnelor de punctuaţie; ·   să scrie corect după dictare;
Despărţirea cuvintelor la sfârşitul rândului; ·   să despartă cuvinte în silabe;
Scrierea caligrafică; ·   să scrie caligrafic;
Aprecierea corectă a spaţiului dintre cuvinte; ·   să aprecieze corect spaţiul dintre cuvinte;
Încadrarea pe spaţiu şi în pagină; ·   să se încadreze în spaţiu şi în pagină;
Copierea unor texte scurte; ·   să copie texte scurte;
Explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte; ·   să scrie corect şi îngrijit;
Practicarea exerciţiilor de evaluare a propriului scris. ·   să evalueze în mod adecvat scrierea proprie.

 

II. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Formarea capacităţii de ascultare
Reţinerea ordinii cuvintelor într-o propoziţie şi a propoziţiilor într-un text; ·   să reţină ordinea cuvintelor dintr-o propoziţie şi a propoziţiilor dintr-un text;
Reţinerea ideii principale din text; ·   să reţină ideea principală dintr-un text;
Dezvoltarea capacităţilor de a reţine pronunţia corectă, de a observa cuvintele noi şi de a descoperi sensul acestora. ·   să pronunţe cuvinte noi, să observe sensul acestora;
Formarea capacităţii de a înţelege întrebările formulate într-un dialog. ·   să înţeleagă întrebările formulate într-un dialog;
2. Formarea capacităţii de citire
Actualizarea noţiunii de carte şi conţinutul ei. Aşezarea textului în pagină. Textul. Titlul. Autorul; ·   să cunoască conţinutul unui text;
Textul narativ. Povestitorul. Împărţirea textului în fragmente logice; ·   să împartă textul în fragmente logice;
Povestirea pe scurt orală/în scris a unor fragmente. Povestirea orală a textului. Recunoaşterea personajelor; ·   să recunoască personajele dintr-un text narativ;
Textull liric: poezii cu tematică diversă. ·   să memoreze poezii;
3. Formarea capacităţii de comunicare orală
Comunicarea monologată şi dialogată. Componentele comunicării dialogate (actualizare). ·   să deosebească un monolog de un dialog;
Formularea mesajului (aplicativ, fără teoretizări). Propoziţia (actualizare). Intonarea propoziţiilor. ·   să intoneze o propoziţie;
Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în situaţii concrete (în familie, la şcoală, în mijloacele de transport în comun etc. ). ·   să poată întreţine un dialog;
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de comunicare:

  • iniţierea sau încheierea unei discuţii orale;
  • caracterizarea unei persoane sau a unui obiect;
  • formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri;
  • oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor cunoscute;
  • povestirea unor fapte şi întâmplări, după desene sau după ilustraţii;
  • exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt.
·   să iniţieze o discuţie orală;

·   să caracterizeze un obiect sau un personaj;

·   să formuleze o întrebare şi să dea răspuns;

·   să ofere unele informaţii;

·   să povestească după ilustraţii;

·   să exprime acordul sau dezacordul;

4. Formarea capacităţii de comunicare scrisă
Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina caietului: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte; ·   să scrie caligrafic şi să respecte spaţiul dintre cuvinte;
Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de p sau b. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongi şi triftongi (fără a se face referire la terminologie). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î (fără termeni derivaţi cu prefixe de la cuvinte care încep cu î), a cuvintelor care conţin litera x; ·   să scrie corect cuvinte care conţin diferite grupuri de litere;
Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula (numai în situaţii de utilizare a vocativului şi de enumerare). ·   să respecte semnele de punctuaţie;
Notă: Textele pentru dictare vor conţine 1-2 linii de dialog.
Metode de realizare:

Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Lucrări de control. Copieri de texte. Dictări. Redactarea diferitelor tipuri de texte: anunţul, cererea, notiţa explicativă, bileţelul, felicitarea, scrierea adresei pe plic, alcătuirea scrisorii, invitaţia. Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un şir de ilustraţii sau un şir de desene. Compunerea pe baza unui şir de întrebări. Alcătuirea unei compuneri cu început dat.

 

Clasa a III-a

I. FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
I. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral; ·   să sesizeze succesiunea logică a secvenţelor dintr-un mesaj oral;
Formularea de întrebări: din ce cauză? cu ce scop? cu ce condiţie? ·   să formuleze întrebări pentru a stabili sensul total al mesajului;
Sesizarea intuitivă a structurilor gramaticale (morfologice, sintactice) corecte sau incorecte; ·   să sesizeze corectitudinea gramaticală a unui enunţ oral;
Acordarea predicatului cu subiectul; ·   să sesizeze realizarea acordului între subiect şi predicat;
Acordarea şi modificarea formei adjectivului, prin schimbarea genului sau a numărului substantivului; ·   să sesizeze realizarea acordului între adjectiv şi termenul regent;
Înlocuirea cuvântului nou prin sinonime; ·   să înţeleagă sensul unui cuvânt nou;
Practicarea exerciţiilor de mimică (practic); ·   să semnalizeze prin mijloace verbale şi nonverbale (gesturi, mimică) înţelegerea unui mesaj transmis;
Sesizarea corespondenţei verbale sau nonverbale; ·   să folosească corect materialul studiat în propoziţii, în texte;
Diversitatea situaţiilor de comunicare; ·   să manifeste interes faţă de interlocutor în comunicare, în diferite situaţii;
Dialogarea: elev-învăţător, elev-elevi; practicarea unor jocuri de rol; conştientizarea relaţiei ascultător-vorbitor. ·   să alcătuiască texte orale scurte pe baza unui plan simplu de idei dat;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Extragerea elementelor esenţiale din-tr-un mesaj ascultat; ·   să extragă elementele esenţiale din-tr-un mesaj ascultat;
Povestirea unor fapte, întâmplări reale sau fantastice; ·   să povestească fapte, întâmplări reale sau fantastice;
Alcătuirea corectă a propoziţiilor simple sau ale propoziţiilor dezvoltate, a tuturor tipurilor de propoziţii după felul comunicării; ·   să alcătuiască diferite tipuri de propoziţii;
Întrebuinţarea corectă a cuvintelor care s-au format prin prefixare sau sufixare; ·   să determine sensul unor cuvinte formate prin derivare;
Determinarea sensului unor cuvinte în contextul dat; ·   să determine sensul cuvintelor în contextul dat;
Folosirea dicţionarelor; ·   să folosească dicţionarele;
Folosirea noului lexic; ·   să folosească cuvinte noi;
Rostirea corectă şi clară a unor mesaje; ·   să rostescă corect şi clar cuvintele;
Practicarea exerciţiilor de corectare a pronunţării locale sau regionale; ·   să pronunţe cuvintele în mod literar;
Prelucrarea expresivităţii redării mesajului: vocea, respiraţia, intonaţia, volumul, viteza proprie de a vorbi; ·   să pronunţe expresiv;
Practicarea exerciţiilor de dicţie; ·   să recite expresiv;
Dialogarea pe teme cunoscute cu diferite persoane; ·   să întreţină dialoguri cu diferite persoane;
Adaptarea la anumite situaţii de comunicare; ·   să se adapteze la situaţii;
Exprimarea gândurilor proprii, a părerilor proprii despre ceva cunoscut, în legătură cu unele fapte, întâmplări; ·   să-şi exprime gândurile proprii;
Practicarea jocurilor de rol. ·   să participe activ şi adecvat la jocurile de rol.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citirea/lectura)
Citirea selectivă şi explicativă; ·   să citească selectiv;
Împărţirea unui text narativ în fragmente logice; ·   să împartă un text în fragmente;
Formularea ideilor principale dintr-un text citit; ·   să formuleze ideea principală;
Aranjarea într-o succesiune logică a faptelor, a întâmplărilor dintr-un text citit; ·   să aranjeze într-o succesiune logică faptele;
Aprecierea timpului şi spaţiului desfăşurării acţiunii; ·   să aprecieze timpul şi spaţiul desfăşurării acţiunii;
Aprecierea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar; ·   să deosebească semnificaţia cuvintelor;
Diversitatea de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime, omonime; ·   să observe cuvintele care aparţin diferitelor categorii semantice;
Aprecierea fragmentelor de dialog dintr-un text narativ dat; ·   să aprecieze dialogul;
Argumentarea folosirii dialogului în textele narative; ·   să argumenteze dialogul;
Memorarea şi recitarea expresivă a unor poezii; ·   să memoreze şi să recite poezii;
Citirea expresivă a textelor respectând semnele de punctuaţie şi intonaţia; ·   să citească expresiv textele şi să respecte semnele de punctuaţie;
Formulări de întrebări şi răspunsuri referitoare la textele citite. ·   să formuleze întrebări şi răspunsuri;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Relatarea unor fapte şi întâmplări personale; ·   să relateze unele întâmplări personale;
Transformarea propoziţiilor dezvoltate în scurte ştiri, informaţii prin extragerea esenţialului; ·   să transforme propoziţiile dezvoltate în scurte ştiri, prin extragerea esenţialului;
Aflarea părţilor componente ale compunerii: introducerea, cuprinsul, încheierea; ·   să afle părţile componente ale unui text;
Alcătuirea unor texte pe baza planului de idei dat sau a unui şir de întrebări; ·   să redacteze un text;
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; ·   să transfome vorbirea directă în cea indirectă;
Trecerea de la vorbirea monologată la vorbirea dialogată; ·   să transforme vorbirea monologată în cea dialogată oral;
Redarea textului de la persoana a III-a la persoana I şi invers; ·   să redea textul de la persoana a III-a la persoana I şi invers;
Identificarea părţilor de propoziţie; ·   să identifice părţile de propoziţie;
Stabilirea acordului dintre subiect şi predicat; ·   să stabilească acordul dintre subiect şi predicat;
Alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; ·   să alcătuiască corect propoziţii;
Scrierea corectă a cuvintelor cu vocale duble şi consoane; ·   să scrie corect cuvinte cu vocale duble;
Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie; ·   să folosească corect semnele de punctuaţie;
Scrierea corectă a prefixelor şi a sufixelor; ·   să scrie corect cuvinte cu prefixe şi sufixe;
Corectarea greşelilor de ortografie şi punctuaţie; ·   să-şi corecteze greşelile;
Respectarea spaţiilor dintre cuvinte; ·   să respecte spaţiile dintre cuvinte;
Respectarea alineatelor; ·   să respecte alineatele;
Aranjarea corectă a textului în pagină. ·   să aranjeze corect textul în pagină.
Redarea unor texte pe baza unor imagini; ·   să redacteze texte scurte narative pe baza unor imagini, respectând părţile componente ale compunerii;

 

 

II. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Formarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Perfecţionarea capacităţii de ascultare şi înţelegere a unui mesaj. ·   să-şi formeze capacitatea de-a recepta un mesaj oral;
Ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral; ·   să ordoneze temporal secvenţele unui mesaj oral;
Sesizarea structurilor gramaticale (morfologice, sintactice) corecte sau incorecte; ·   să sesizeze caracterul corect sau incorect al structurilor gramaticale;
Dezvoltarea capacităţii de a deosebi cuvintele din limba maternă de cuvintele din alte limbi. Dezvoltarea capacităţii de a grupa cuvintele în funcţie de asemănările semantice. ·   să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre cuvinte;
2. Formarea capacităţii de comunicare orală
Adaptarea la particularităţile interlocutorului. Comunicarea prin imagini. Formarea mesajului; ·   să se adapteze la particularităţile interlocutorului;
Planul simplu de idei. Povestirea orală. Diferenţierea dintre comunicarea orală şi comunicarea scrisă; ·   să povestească oral după un plan simplu de idei;
Propoziţia (actualizare). Intonarea propoziţiilor (actualizare). Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică); ·   să folosească unele gesturi, mimică;
Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane (actualizare); ·   să participe în mod activ la situaţii de comunicare dialogate;
Elevii trebuie să poată realiza următoarele acte de vorbire:

  • formule de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
  • formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
·   să se poată prezenta;

·   să poată realiza formule de salut;

·   să formuleze întrebări şi răspunsuri;

Povestirea unor fapte şi întâmplări după un plan de idei; ·   să povestească unele fapte;
Exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane. ·   să exprime acordul sau dezacordul în legătură cu un fapt;
3. Formarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Textul literar.

Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Formularea ideilor principale. Recunoaşterea personajelor;

·   să delimiteze textul în fragmente logice; să recunoască personajele principale;
Povestirea orală a textului. Povestirea scrisă a unor fragmente din text; ·   să povestească unele fragmente din text;
Textul liric. Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul;

 

·   să cunoască poezii cu diversă tematică;
Textul nonliterar: reclama, cererea, bileţelul, anunţul, notiţa explicativă, invitaţia, informaţia din ziar. ·   să recunoască textul nonliterar;
4. Formarea capacităţii de comunicare scrisă
Procesul scrierii

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

·   să cunoască părţile componente ale unei compuneri;
Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă a textului în pagină. ·   să aşeze corect textul în pagină;
Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor sa, s-a; sau, s-au; ia,
i-a; la, l-a; nea, ne-a; neam, ne-am
. Semnele de punctuaţie. Cratima.
·   să scrie corect şi să respecte semnele de punctuaţie;
Elemente de alcătuire a comunicării

Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Grupurile de sunete: ea, ia, ie, ua, uă. Scrierea cu literele â şi î. Scrierea cu mp şi mb. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale duble ee, ii, oo. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.

·   să poată comunica, respectând noţiunile de fonetică;
Lexicul. Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător. Cuvintele cu sens opus. Structura cuvântului. Cuvinte înrudite. Familii de cuvinte. Tema cuvântului. Rolul desinenţei cuvântului. Prefixul şi sufixul. Îmbogăţirea lexicului prin prefixare şi sufixare. Ortografia prefixelor şi a sufixelor. ·   să comunice, folosind cât mai multe cuvinte noi;

·   să identifice diverse categorii semantice;

·   să sesizeze structura cuvântului;

Sintaxa propoziţiei. Partea de propoziţie. Subiectul. Subiectul simplu. Subiectul exprimat prin nume de fiinţe sau persoane. Predicatul. Predicatul verbal. Propoziţia dintr-un singur predicat. Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie. Propoziţia dezvoltată. Părţi secundare de propoziţie. ·   să cunoască părţile componente ale unei propoziţii;

·   să sesizeze structura propoziţiei.

 

Clasa a IV-a

I. FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Formularea corectă a întrebărilor pentru sesizarea raporturilor logice: din ce cauză? cu ce condiţie? ·   să sesizeze legătura logică dintre secvenţele unui mesaj oral;
Perceperea semnificaţiei esenţiale dintr-un mesaj ascultat; ·   să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat;
Diferenţierea unor informaţii noi şi stabilirea legăturii dintre cele cunoscute şi necunoscute; ·   să stabilească unele legături între informaţiile receptate şi cele deja cunoscute;
Receptarea auditivă a structurilor gramaticale corecte şi incorecte; ·   să sesizeze structurile gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte dintr-un mesaj ascultat;
Receptarea auditivă a cuvintelor noi dintr-un text; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut în raport cu textul ascultat; exerciţii de stabilire a sensului nou al cuvântului necunoscut prin alcătuirea propozitiilor în alte contexte; găsirea sinonimelor, antonimelor, omonimelor, neologismelor; ·   să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în diferite contexte;
Ascultarea unor mesaje în diferite condiţii de comunicare, excluzând incomo­dităţile sau piedicile din mediul înconjurător (voce slabă, zgomot, pronunţare incorectă); ·   să recepteze corect mesajul indiferent  de condiţiile comunicării;
Exprimarea acordului sau a dezacordului referitor la un mesaj receptat. ·   să-şi exprime acordul sau dezacordul referitor la informaţia receptată pe cale auditivă.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Scoaterea în evidenţă a elementelor esenţiale dintr-un mesaj ascultat; ·   să scoată în evidenţă elementele esenţiale;
Realizarea deosebirii între elementele esenţiale şi  cele de detaliu, ·   să deosebească elementele esenţiale de cele secundare;
Incercarea de reformulare a unui mesaj ascultat; ·   să reformuleze mesajul ascultat;
Stabilirea ideilor pe baza temei date; ·   să stabilească ideea pe baza unei teme date;
Organizarea individuală, orală a unui plan simplu de idei; ·   să alcătuiască individual un plan simplu de idei;
Povestirea pe baza unui plan simplu de idei;

 

·   să povestească în baza planului alcătuit;
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă sau exerciţii de povestire la persoana I şi la persoana a III-a; ·   să transforme vorbirea directă în cea indirectă;
Folosirea corectă a acordului de tipul caiet al elevului, lucrare a elevului, casa Mariei, caietul lui Dan, locul al doilea; ·   să acorde corect cuvintele, ţinând cont de particularităţile morfologice ale părţilor de vorbire;
Alcătuirea propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; ·   să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate;
Practicarea exerciţiilor lexicale de sinonimie, antonimie, omonimie, paro­nimie; folosirea acestor cuvinte şi expresii în comunicare; ·   să folosească în comunicare cuvinte şi expresii care aparţin diverselor categorii semantice (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie);
Folosirea  cuvintelor în diferite contexte şi cu diferite nuanţe; ·   să utilizeze în mod adecvat cuvinte în diverse contexte;
Practicarea exerciţiilor de dicţie şi de ortoepie; ·   să participe în mod activ şi adecvat la exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
Practicarea jocurilor de cuvinte, frământărilor de limbă, numărătorilor cu rostirea corectă a cuvintelor, corectarea pronunţării unor regionalisme şi folosirea acestor cuvinte corect în formularea mesajelor; ·   să practice diferite jocuri de cuvinte care să formeze deprinderea de a utiliza în mod corect resursele lexicale ale limbii;
Reglarea intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; ·   să aibă capacitatea de a-şi regla intonaţia, tonul şi viteza de a vorbi;
Recitarea expresivă a unor poezii, schimbarea intonaţiei în vorbirea unor personaje din poveşti, povestiri, fabule; ·   să recite în mod expresiv texte poetice;
Alcătuirea unor monologuri informative, narative, descriptive; ·   să alcătuiască diferite tipuri de monologuri;
Dezvoltarea curajului de a interveni în actul comunicării, de a iniţia un act de comunicare; ·   să-şi dezvolte curajul de a interveni în actul comunicării;
Exprimarea propriilor păreri în legătură cu un fapt cunoscut; ·   să-şi exprime propriile păreri referitoare la un anumit fapt;
Adaptarea tonului şi a timbrului conform mesajului oral relatat; ·   să-şi adapteze tonul şi timbrul la particularităţile mesajului oral;
Practicarea exerciţiilor de dicţie şi a jocurilor de cuvinte, de rostire corectă a cuvintelor cu schimbarea accentelor; ·   să practice exerciţii de dicţie ce presupun rostirea corectă a cuvintelor cu dificultăţi de accentuare;
Antrenarea pronunţării corecte literare, exluzând dialectismele, cuvintele din alte limbi; ·   să-şi însuşească pronunţia corectă, literară;
Reglarea intonaţiei, a tonului şi a vitezei vorbirii; ·   să-şi regleze intonaţia, tonul şi viteza vorbirii;
Recitarea unor poezii, înscenarea unor texte; ·   să recite şi să participe la punerea în scenă a unor texte artistice;
Alcătuirea unor dialoguri. ·   să alcătuiască dialoguri.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris/citirea
Împărţirea unui text narativ în fragmente logice; ·   să împartă un text în fragmente logice;
Povestirea fiecărui fragment; ·   să povestească un fragment;
Aranjarea într-o anumită succesiune logică a ideilor principale; ·   să aranjeze într-o succesiune logică ideile principale;
Identificarea elementelor descrise din-tr-un text narativ; ·   să identifice elementele descrise;
Prezentarea în ansamblu a imaginii obiectului descris; ·   să prezinte în ansamblu elementele descrise;
Identificarea dialogului prezent într-un text; ·   să identifice dialogul dintr-un text;
Diferenţierea diferitelor tipuri de texte; ·   să diferenţieze tipurile de texte;
Recunoaşterea sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale unor personaje; ·   să recunoască trăsăturile fizice şi sufleteşti ale unor personaje;
Discutarea textelor citite conform personajelor participante (cine?), timpul desfăşurării acţiunii, spaţiul (când?, unde?), modul desfăşurării acţiunii (cum?); ·   să analizeze personajele principale;
Selectarea caracteristicilor personajelor dintr-un text; ·   să selecteze caracteristicile personajelor;
Gruparea personajelor după anumite caracteristici; ·   să grupeze personajele în funcţie de carcateristicile lor definitorii;
Citirea expresivă a unor texte la prima vedere, respectând semnele de punctuaţie; ·   să citească expresiv texte la prima vedere;
Identificarea părţilor de vorbire şi de stabilire a acordurilor dintre diferite părţi de vorbire; ·   să identifice părţile de vorbire;
Alegerea lecturii conform preferinţelor personale, dar şi îndrumarea corectă spre a o găsi şi a putea răspunde unor întrebări conform celor citite; ·   să aleagă textele literare şi să  răspundă la întrebări conform celor citite;
Posibilitatea de a întreţine o conversaţie referitoare la textul citit. ·   să poată întreţine o conversaţie despre textele citite;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Alcătuirea propoziţiilor de diverse tipuri după felul comunicării; ·   să alcătuiască diverse tipuri de propoziţii;
Amenajarea într-o anumită succesiune logică a enunţurilor dintr-un text; ·   să aranjeze enunţurile într-o anumită succesiune logică;
Descrierea unor obiecte, fiinţe, fenomene; ·   să descrie unele obiecte, fiinţe, fenomene;
Utilizarea corectă în scris, a unor elemente de relaţie pentru asigurarea succesiunii logice a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în primul rând, în al doilea, prima oară, a doua oară); ·   să aranjeze logic textul cu ajutorul unor elemente de relaţie specifice;
Structurarea textului în scris în cele trei părţi: introducerea, cuprinsul, încheierea; ·   să structureze textul;
Împărţirea textului în fragmente logice de conţinut; ·   să împartă textul în fragmente logice;
Formularea ideilor principale; ·   să formuleze ideile principale;
Dezvoltarea ideilor principale într-un text; ·   să dezvolte ideile principale într-un text unitar;
Selectarea vocabularului adecvat; ·   să selecteze cuvinte noi;
Înlocuirea unor expresii şi cuvinte cu altele echivalente; ·   să înlocuiască unele expresii cu altele;
Îmbinarea cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze; ·   să îmbine cuvintele în propoziţii şi în fraze;
Scrierea corectă a ortogramelor; ·   să scrie corect ortograme;
Practicarea exerciţiilor de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în textele redactate; ·   să utilizeze în mod adecvat formele flexionare ale diferitelor părţi de vorbire;
Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie. ·   să folosească corect semnele de punctuaţie.

II. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 

Exemple de activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
1. Formarea capacităţii de receptare a mesajului oral (audiere)
Receptarea auditivă a cuvintelor noi dintr-un text; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut în raport cu textul ascultat; ·   să-şi formeze capacitatea de a asculta;
Stabilirea sensului nou al cuvântului necunoscut prin alcătuirea propoziţiilor în alte contexte; ·   să alcătuiască propoziţii, folosind cuvintele noi;
Găsirea sinonimelor, antonimelor, omonimelor, neologismelor. ·   să identifice termenii aparţinând diferitelor categorii semantice.
2. Formarea capacităţii de comunicare orală (vorbire)
Componentele comunicării dialogate: telefon, radiou, televizor – mediul prin care este transmisă informaţia. ·   să deosebească mediul prin care-i transmisă comunicarea;
Comunicarea srisă (bilet, scrisoare). Formularea mesajului. ·   să poată scrie un mesaj;
Planul simplu de idei. Rezumatul oral. ·   să alcătuiască planul simplu de idei şi să rezume oral;
Elevii trebuie să poată să-şi exprime deprinderile în următoarele acte de vorbire:

·  formule de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

·  formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

·  povestirea unor fapte şi întâmplări;

·  exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

 

 

·   să poată exprima deprinderea de a se prezenta;

·   să poată formula unele întrebări şi răspunsuri;

·   să poată povesti unele întâmplări;

·   să poată exprima acordul sau dezacordul în legătură cu un fapt;

 

3. Formarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citire/lectură)
Textul literar

Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Formularea ideilor principale. Recunoaşterea timpului şi a spaţiului în care se petrece acţiunea. Povestirea orală a textului. Rezumatul   naraţiunii după planul simplu de idei. Personajul literar – trăsături fizice, trăsături morale.

Dialogul. Formă specifică de comunicare.

Descrierea ca element constitutiv al unui text narativ. Delimitarea tablourilor şi formarea titlurilor.

Texul liric. Poezii cu diversă tematică. Strofa. Versul.

 

·   să delimiteze textul în fragmente logice;

·   să formuleze ideile principale şi să recunoască timpul şi spaţiul acţiunii;

·   să alcătuiască rezumatul după planul simplu de idei;

·   să recunoască personajele literare şi trăsăturile lor;

·   să recunoască dialogul;

·   să identifice descrierea într-un text;

·   să cunoască poezii cu diversă tematică;

Textul nonliterar.

Identificarea particularităţilor textului nonliterar.

·         să identifice textele nonliterare şi să precizeze particularităţile acestora.

4. Formarea capacităţii de comunicare scrisă

Procesul scrierii

Organizarea procesului scrierii. Planul iniţial al compunerii.

 

 

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a ortogramelor: într-un/într-o, dintr-o / din-
tr-un; neam / ne-am; nai / n-ai; va/v-a; cel / ce-l
. Semnele de punctuaţie.

 

Contexte de realizare. Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Scrisoarea.

 

 

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii. Compunerea pe baza unor cuvinte şi expresii de sprijin. Compunerea narativă liberă. Compunerea descriere. Compunerea cu titlul dat. Compunerea cu un început dat. Compunerea caracterizare a unei fiinţe, unui lucru, unui fenomen al naturii.

 

 

Scrierea despre textul literar. Expunerea textului dialogat în text narativ. Rezumatul.

 

Compunerea-reflexie.

 

 

Elemente de alcătuire a comunicării

 

Noţiuni de lexiologie şi sintaxă (recapitulare)

 

Cuvântul. Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu înţelesuri diferite.

 

Propoziţia. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Tipurile propoziţiilor după felul comunicării. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă. Propoziţia exclamativă. Propoziţia interogativă.

 

Morfologia.

Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii. Numărul substantivului. Genul substantivului. Funcţia sintactică: subiect, parte secundară de propoziţie.

 

 

Adjectivul. Adjective cu sens propriu şi cu sens figurat. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. Acordul adjectivului în gen cu substantivele pe care le determină.   Funcţia adjectivului în propoziţie.

 

 

Pronumele. Pronumele personal. Alte forme ale pronumelui personal. Pronumele personal de politeţe. Funcţia sintactică: subiect, parte secundară de propoziţie. Ortografia şi ortoepia pronumelui.

 

 

Numeralul. Probleme de ortografie şi ortoepie a numeralului. Rolul numeralului în propoziţie.

 

 

Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi ortoepie a verbelor a fi, a lua şi a vrea. Timpurile verbului. Funcţia sintactică: predicat verbal.

 

Adverbul. Noţiuni generale

 

Sintaxa propoziţiei.

 

Părţi principale de propoziţie. Predicatul. Predicatul verbal. Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantivul şi alte părţi de vorbire cu valoare substantivală). Acordul subiectului cu predicatul.

 

Părţi secundare de propoziţie. Atributul – parte secundară care determină un substantiv. Atributul exprimat prin adjectiv, substantiv, pronume sau numeral.

 

Complementul. Complementul – parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin substantiv, pronume sau numeral.

 

·   să poată iniţia un plan;

 

 

 

·   să respecte regulile de ortografie şi punctuaţie;

 

 

 

 

·   să poată scrie o scrisoare;

 

 

 

 

·   să poată alcătui compuneri de diferite tipuri;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·   să expună un text dialogat şi să poată face un rezumat;

 

 

·   să scrie o compunere-reflexie;

 

 

 

 

 

 

 

·   să deosebească înţelesul cuvântului din context;

 

·   să deosebească tipurile de propoziţii;

 

 

 

 

 

 

·   să cunoască substantivul ca parte morfologică;

 

 

 

 

 

·   să cunoască adjectivul;

 

 

 

 

 

 

 

·   să cunoască pronumele;

 

 

 

 

 

 

 

·   să cunoască numeralul;

 

 

 

 

·   să cunoască verbul;

 

 

 

 

·   să aibă noţiuni generale despre adverb;

 

 

·   să cunoască părţile principale de propoziţie;

 

 

 

 

 

 

·   să cunoască părţile secundare de propoziţie.

 

 

Citirea literară

 

Notiţă explicativă

Citirea literară are ca scop formarea la elevi a competenţei de citire ce serveşte drept bază a ariei curriculare de comunicare şi cunoaştere, de familiarizare cu cartea pentru copii ca artă a cuvântului, conducând la pregătirea sistematică pentru studierea literaturii în următoarele clase.

În procesul instruirii se formează cititorul care este apt de citirea de sine-stătător, de creaţie, i se dezvoltă capacitatea de comunicare şi dezvoltare literară, potenţialul intelectual, îşi formează imagini şi noţiuni despre morală şi etică, îşi îmbogăţeşte simţămintele, se dezvoltă în cotinuu necesitatea de citire.

Pentru atingerea scopurilor numite mai sus este necesar să se îndeplinească următoarele sarcini:

  • Formarea la elevi a deprinderilor de citire ca aspect al comunicării;
  • Familiarizarea elevilor cu literatura de autor, cu specii diferite, cu tematică diversă; formarea la elevi a valorilor sociale şi moral-etice cu ajutorul personajelor literare;
  • Formarea deprinderilor de a asculta, a înţelege, de a analiza diferite specii literare şi texte cu întrebuinţarea noţiunilor elementare literare;
  • Devoltarea comunicării elevilor în vederea formării deprinderilor de a-şi crea propria părere în baza textului citit sau ascultat;
  • Formarea la elevi a depinderilor de a lucra în mod independent cu diferite tipuri de texte şi diferite cărţi penru copii; posibilitatea de a găsi ceva nou, selectarea informaţiei pentru instruire şi educaţie;
  • Dezvoltarea activităţii de creaţie literară la elevi;
  • Educarea în spiritul necesităţii sistematice de citire ca formă de cunoaştere a lumii, autoinstruire şi autodezvoltare general-culturală.

Ţinând cont de scopul propus şi sarcinile ariei curriculare a disciplinei în cauză se desprind următoarele linii principale: tematica citirii, deprinderile citirii, experienţa activităţii de citire şi activitatea literară.

Scopul principal al citirii în clasele primare este formarea deprinderilor de citire conştientă, expresivă, corectă, de citire cu voce tare şi în gând; formarea priceperilor elementare de receptare a literaturii artistice şi a textelor de popularizare a ştiinţei; de educaţie morală, estetică, ecologică a copiilor pe baza formării reprezentărilor elementare, a atitudinii faţă de cele citite. Lectura este orientată spre formarea la elevi a cititului ca activitate, ca mijloc de dobândire a unor noi cunoştinţe şi ca mijloc de comunicare, spre familiarizarea lor cu literatura ca artă a cuvântului, ca mijloc de reflectare a realităţii, spre dezvoltarea capacităţii de a percepe integral un text artistic în unitatea conţinutului şi a formei, care pune temelia autoinstruirii şi autodezvoltării elevului, care formează bazele educării personalităţii. Se urmăreşte trecerea treptată la trezirea interesului pentru citirea de sine stătătoare, perfecţionarea gustului faţă de alegerea literaturii pentru citit.

Dezvoltarea vorbirii în cadrul lecţiilor de citire reprezintă punctul de plecare în dezvoltarea capacităţii de a comunica, de a discuta şi în cadrul altor discipline de învăţământ. Gruparea materialului de lucru din cadrul lecţiilor de citire poate fi făcută astfel: literatură artistică (română şi străină în traducere românească), literatură ştiinţifico-artistică, literatură informativă, periodică.

În toate subcompartimentele citirii sunt prevăzute şi separate convenţional pentru a atrage atenţia pedagogului asupra sarcinilor concrete ce urmează să fie realizate. În procesul instructiv-educativ, formarea are loc simultan, în contextul fiecărei lecţii, pe baza operelor citite.

Pe parcursul întregii activităţi ce se desfăşoară în cadrul lecţiilor de citire elevilor trebuie să li se cultive procesul de dezvoltare a vorbirii şi educarea sentimentului de cultură a comunicării. Programa actuală formează condiţiile de trecere consecutivă la educarea elevilor pentru formarea deprinderilor de citire de sine stătător.

Componenta de bază a conţinutului învăţării citirii în clasele primare se strucutrează conform următoarelor principii: tematico-literar, artistico-estetic, teoretico-literar.

Obiectivele principale ale disciplinei respective sunt: perfecţionarea în continuare a deprinderilor de citire conştientă, corectă, cursivă şi expresivă; de citire cu voce tare şi în gând; formarea priceperilor de lucru cu textul şi cartea; însuşirea noţiunilor elementare despre literatura artistică şi ştiinţifico-populară; dezvoltarea limbajului, a gândirii şi a imaginaţiei; dezvoltarea dragostei faţă de carte ca sursă de cunoştinţe şi satisfacţie estetică; educarea calităţilor morale şi civice, a atitudinii conştiente faţă de realitate şi faţă de sine.

În alegerea operelor pentru citire, cel mai frecvent aplicate sunt principiile tematico-literar şi artistico-estetic. Tematica selectată pentru citire în clasele primare oglindeşte viaţa şi activitatea copiilor, cunoaşterea şi protejarea mediului înconjurător, comportarea în societate, abecedarul bunei conduite, respectul şi grija faţă de părinţi, cunoaşterea şi păstrarea obiceiurilor şi a tradiţiilor populare, cunoaşterea meseriilor, a descoperirilor ştiinţei şi tehnicii ş. a.

În legătură cu particularităţile de vârstă ale copiilor se adaugă treptat şi alte tematici pentru a trezi interesul şi asupra altor specii literare. Programa la citire în clasele primare prevede includerea operelor scriitorilor clasici şi contemporani, a unor opere din literatura universală, a unor texte din periodice.

Operele care se subordonează principiului artistico-estetic presupun o înaltă măiestrie artistică a redării farmecului textului. Conţinutul acestor opere pătrund adânc în sufletul copilului, pentru a dezvolta armonia simţului şi a frumuseţii, formarea viziunii asupra lumii înconjurătoare.

Aplicarea principiului teoretico-literar prevede formarea unui sistem de pregătire a copilului pentru cunoaşterea elementară a unor specii literare. El se bazează mai mult pe cunoaşterea practică a acestor noţiuni. În timpul analizei textului elevii trebuie să recunoască tipul, tematica textului, ideea principală, specia literară, personajele, limbajul şi expresivitatea limbii autorului.

Programa la citire este alcătuită conform Standardelor de Stat, incluzând următoarele compartimente: Tematica citirii. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de citire calitativă. Cunoaşterea elementară a noţiunilor de teorie literară. Lucrul cu textul literar şi recunoaşterea specificului acestuia. Analiza operei după structură şi conţinut. Mijloacele artistice folosite pentru sporirea expresivităţii, a stării emoţionale faţă de conţinutul operei ascultate sau citite. Capacitatea de creaţie a elevilor pe baza celor citite.

 

  1. Tematica citirii

În clasele primare sunt incluse operele celor mai de vază scriitori clasici şi contemporani, atât din cadrul literaturii naţionale, cât şi din literatura universală pentru copii. Textele (fragmente sau texte integrale) au ca teme elemente din lumea înconjurătoare (anotimpurile, fauna şi flora), dar şi relaţiile interumane (familia, prietenia).

 

  1. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de citire calitativă

Acest subcompartiment prevede volumul şi nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi referitoare la următoarele aspecte:

  • Tehnica citirii – corectă din punctul de vedere al reproducerii semnelor grafice şi ortoepice; felurile ei – cu voce tare şi în gând; calităţile – corectă, conştientă, cursivă şi expresivă; viteza – lentă, înceată, accelerată, sacadată.
  • Formarea priceperilor de lucru cu manualul.

Deprinderile de citire se formează şi se dezvoltă treptat în fiecare clasă, reieşind din posibilităţile şi particularităţile psihologice ale copiilor. Manualul este posibil pentru studierea în general şi în particular a literaturii.

 

  1. Cunoaşterea elementară a noţiunilor de teorie literară

În acest subcompartiment sunt indicate cunoştinţele elementare din teoria literaturii, ce trebuie să fie însuşite de elevi pe cale practică. Acestea sunt noţiunile care se referă la clasificarea operelor literare după genuri şi specii (povestire, poveste, snoavă, legendă, doină, baladă, poezie, ghicitoare, proverb, fabulă ş. a.)

 

  1. Lucrul cu textul literar şi recunoaşterea specificului acestuia

În structura operei literare intră: tema, ideea principală, compoziţia, subiectul, personajele, modul şi mijloacele de caracterizare a personajelor. Elevii însuşesc aceste noţiuni în mod practic, în timpul citirii şi în timpul analizei unor opere din manual.

Metodele şi procedeele pe care le vor folosi pot servi drept scop în vederea atingerii stărilor emoţionale (pozitive şi negative) la elevi în vederea dezvoltării gândirii logice şi a imaginaţiei. În manual şi în programă sunt prevăzute astfel de tipuri de texte. Sesizând expresivitatea mijloacelor plastice folosite de autor, elevii vor trebui să descopere atitudinea autorului faţă de cele relatate şi să-şi expună propria lor părere.

 

  1. Analiza operei după structură şi conţinut

În timpul analizei operei literare, o atenţie deosebită trebuie să se acorde cuvântului ca mijloc de reflectare a realităţii. La început elevii citesc texte în care oglindirea vieţii înconjurătoare se face cu ajutorul cuvintelor simple, cunoscute şi înţelese copiilor. Apoi, treptat, operele incluse în manualele de citire devin tot mai complicate după conţinut, în funcţie de specificul limbii şi compoziţie.

 

  1. Mijloacele artistice folosite pentru sporirea expresivităţii, a stării emoţionale faţă de conţinutul operei ascultate sau citite

Citirea devine mai complicată fiindcă trebuie implicată capacitatea de a pătrunde în sensul şi semnificaţia cuvintelor, a expresiilor plastice, de a vedea prin intermediul lor ceea ce a văzut şi l-a impresionat pe autor. Imaginaţia îl ajută pe elev să recreeze în conştiinţa sa reprezentările, tablourile naturii, evenimentele, faptele zugrăvite în opera literară, să facă legătura dintre ele şi să şi le închipuie concret în cele mai caracteristice aspecte şi modalităţi de manifestare; pe baza imaginilor apărute, a emoţiilor şi sentimentelor trăite în timpul citirii, să recepţioneze esteticul realităţii descrise şi să-şi formeze o atitudine proprie faţă de cele relatate.

La evidenţierea ideii principale, a desfăşurării subiectului în opera literară, la caracterizarea eroilor, a sentimentelor relatate în operă, trebuie să se ţină cont de unitatea orientării artistico-estetice, de conţinut şi formă şi să se analizeze în contextul ei.

Elevii din clasele primare trebuie să fie pregătiţi din timp pentru receptarea operelor literare care au un conţinut ce nu-şi poate avea încă sprijin în experienţa lor personală.

 

  1. Capacitatea de creaţie a elevilor pe baza celor citite

Având ca punct de plecare materialul artistic receptat (prin audiere sau prin lectură proprie), elevii vor fi capabili să creeze, la rândul lor, mesaje pe care le vor transmite pe cale orală sau pe cale scrisă. În felul acesta ei vor reacţiona în mod creativ la mesajul transmis.

Scopul principal în lucrul cu cartea este trezirea interesului de citire independentă.

Distribuirea materialului în programă pentru studierea în clasele primare s-a întocmit în conformitate cu principiul concentric, luându-se în consideraţie accesibilitatea cunoştinţelor propuse pentru fiecare clasă, gradarea lor de la simplu la compus.

Un rol deosebit în concretizarea, lărgirea şi aprofundarea cunoştinţelor materialului de studiu îl joacă audiovizualul. De aceea se recomandă utilizarea diferitelor mijloace pe care le pune la dispoziţie ştiinţa şi tehnica modernă.

 

 

Clasa a II-a

 

FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
I. TEMATICA CITIRII
Creaţia populară

Luci soare, luci. Cântec de leagăn. Frământări de limbă. Ghicitori. Proverbe şi zicători. Legenda privighetorii. Mioriţa. Doină. Lapte acru şi smântână.

·   să memoreze cântece de leagăn, frământări de limbă, ghicitori, proverbe, zicători, legende, doine, snoave;

·   să facă diferenţa între diferite specii ale creaţiei populare;

Toamna

Sfârşit de vacanţă (T. Ştirbu). Soarele şi gutuiul (I. Vatamanu). Toamna. Toamna cea darnică (V. Alecsandri). Toamna (S. Vangheli). Revedere (M. Eminescu). Toamna (G. Coşbuc). Sfârşit de toamnă (V. Alecsandri).

·   să citească texte să le povestească;

·   să memoreze poezii despre toamnă;

Şcoala

Învăţătura (N. Tăutu). În drum spre şcoală (M. Gardin). Învăţătorul nostru (Edmondo de Amicis). De ce are Girafa gâtul lung (V. Prohin). Glume. Guguţă (S. Vangheli).

·   să citească şi să povestească despre şcoală;

·   să memoreze poezii despre şcoală;

·   să cunoacă autori ce au scris despre şcoală;

Familia mea

Casa părintească (S. Vangheli). Casa mea (Gr. Vieru). Viaţa mea începe-acasă (I. Moiş). Familia mea. Fratele mai mic (I. Teodoreanu). Rugăciunea copiilor pentru părinţi. Rugăciunea părinţilor pentru copii.

·   să-şi cunoască familia şi să-şi cinstească neamul;

·   să memoreze poezii despre familie, mamă, tată, bunici;

Cunoaşterea mediului înconjurător

Avionul (V. Beşleagă). Cântăreţul (S. Vangheli). Cearta (C. Matei-Gherman). Calculatorul (E. Frunză). Fratele şi sora (S. Vangheli). Fără soare nu creşti mare (V. Romanciuc). Ursul prisăcar (S.   Vangheli).

·   să observe frumuseţea naturii şi să ocrotească mediul înconjurător;

·   să cunoască autori ce au scris despre mediul înconjurător;

Iarna. Obiceiuri şi tradiţii

Sobele lui Georgel (S. Vangheli). Iarna (Gr. Vieru). Iarna lui Aricică. Obiceiuri de Sfântul Andrei. Moş Nicolae (M. Gardin). Moş Crăciun. Vine Anul Nou. Pluguşorul. Sorcova.

·   să participe la păstrarea obiceiurilor şi a tradiţiilor de iarnă;

·   să memoreze poezii, colinzi;

·   să memoreze pluguşorul;

Prietenie

Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă (M. Sadoveanu). Gânduri despre Eminescu (V. Romanciuc). Lacrimi trecătoare (G. Dumitrescu). Doi prieteni (A. Pann). Norocul şi Mintea (I. L. Caragiale). Cel mai bun prieten (V. Sivetidis).

·   să păstreze şi să respecte prietenia;

·   să citească şi să povestească conţinutul textelor;

·   să aplice în practică respectarea şi păstrarea prieteniei faţă de colegi;

Poveşti

Ursul păcălit de vulpe (I. Creangă). Povestea gâştelor (G. Coşbuc). Puişorul şi vulpea (I. Pas).

 

·   să cunoască poveşti;

·   să distingă poveştile populare de cele îngrigite de autori;

Primăvara

Moş Viscol şi Primăvara (după M. Sadoveanu). Băiatul lui Moş Martie (S. Vangheli). Primăvara (V. Alecsandri). Primăvara (N. Labiş). Baba Dochia (creaţie populară). Au sosit cocorii (C. Petrescu).

·   să cunoască şi să păstreze sărbătorile primăverii;

·   să participe la serbările petrecute în acest anotim;

·   să memoreze poezii, fragmente din texte preferate;

Umor popular

Păcală şi boierul. Păcală la furat pere. Cum se mănâncă o zarzără. La o masă cu boierii. Pentru un capăt de funie. Toadere şi boierul.

·   să pătrundă în farmecul umorului;

·   să însceneze texte preferate;

·   să memoreze şi să distingă harul umorului;

Bunătate, dreptate, ajutor

Tatăl şi feciorii (L. Tolstoi). Copil rău (V. Eftimiu). Lucrurile (I. Druţă). Musca la arat (A. Donici). Calul şi câinele (V. Sivetidis).

·   să altoiască în sine bunătatea, dreptatea;

·   să acorde ajutor prietenilor, celor din jur;

Vara

Vara (V. Voiculescu). În Ţara Fluturilor (S. Vangheli). Noapte de vară (G. Coşbuc). La scăldat (I. Creangă).

·   să se bucure de splendoarea verii;

·   să memoreze poezii;

·   să particepe la serbările ce se petrec vara.

II. FORMAREA DEPRINDERILOR DE CITIRE CALITATIVĂ
În clasa a II-a se perfecţionează tehnica citirii cu voce tare, pe cuvinte întregi şi începe formarea citirii în gând. Citirea devine mai conştientă, mai corectă şi mai expresivă, cu un tempou mai accelerat decât în clasa I. ·   să conştientizeze rolul intensităţii vocii, a tonului şi a tempoului vorbirii;

·   să respecte pauza şi intonaţia conform semnelor de punctuaţie;

·   să respecte tempoul citirii şi intensităţii vocii în dependenţă de situaţia comunicată în text;

·   să se concentreze asupra conţinutului unui text şi să-l citească în gând;

Elevilor li se dezvoltă deprinderea de citire corectă, coerentă, conştientă pe cuvinte întregi. Lărgirea câmpului vizual (până la 10-15 semne grafice). ·   să citească în mod conştient, corect şi coerent, pe cuvinte întregi;

·   să poată cuprinde cu văzul componenţa grafică a cuvântului;

·   să-şi formeze capacitatea de a cuprinde dintr-o privire 10-15 semne grafice (2-3 cuvinte, folosind nu numai văzul central, ci şi cel periferic);

·   să înţeleagă sensul cuvântului şi să-l citească corect;

Reglarea respiraţiei copiilor în timpul cititului. Accelerarea treptată a vitezei cititului, apropiindu-i de ritmul propriu corespunzător fiecărui elev. ·   să-şi regleze în mod adecvat respiraţia în timpul lecturii;

·   să se obişnuiască să-şi regleze respiraţia pentru a face la timp   pauzele necesare;

·   să păstreze rezerva de aer pentru citirea grupurilor de cuvinte care alcătuiesc o unitate de sens;

·   să expire pe nas şi nu pe gură;

 

 

Familiarizarea cu procedeele de lucru folosind manualul de citire. ·   să fie capabili să utilizeze manualul; să se poată orienta în manual în funcţie de tematica textului;

·   să găsească textul după cuprins;

·   să se poată folosi de dicţionarul explicativ dat în manual;

Memorarea unui anumit număr de poezii (8-9), proverbe, zicători, ghicitori (5-6). ·   să memoreze câteva poezii (8-9), proverbe, zicători, ghicitori (5-6);
Memorarea unor fragmente de text. ·   să memoreze fragmente din texte (2-3);
Redarea ideilor principale din textele citite. ·   să reţină şi să redea ideile principale dintr-un text;
Reproducerea conţinutului unui text pe baza întrebărilor. ·   să se folosească de întrebări pentru a identifica şi reproduce conţinutul ope-rei citite;

·   să poată lucra asupra temelor şi întrebărilor la text;

Aprecierea conţinutului textelor studiate. ·   să aprecieze conţinutul textelor studiate (comportamentul personajelor, acţiunile la care participă).
III. Lucrul cu textul literar şi recunoaşterea specificului acestuia
Reprezentări generale despre opera literară şi procedeele aplicate la analiza ei.

 

 

Legenda, doina, ghicitoarea, balada populară; particularităţi ale diferitelor tipuri de texte din creaţia populară. Povestirea: elementul real în povestire (prin comparare cu povestea); personaje cu trăsături de caracter pozitive şi negative (bune şi rele); peisaje, tablouri ale naturii. Povestea: elementul fantastic, personaje neobişnuite (fantastice); formulele de început şi sfârşit, repetările. Textul în versuri: versul, strofa, rima.

·   să se formeze perceperea de a asculta şi a înţelege un text literar;

·   să poată percepe conţinutul operei citite (ce se spune, cum se spune, cu ce scop se spune);

·   să determine cu ajutorul întrebărilor învăţătorului tema, succesiunea desfăşurării acţiunilor, faptelor, evenimentelor;

·   să poată evidenţia ideea principală în text;

·   să poată distinge personajele literare, să reacţioneze emotiv la faptele şi stările lor, să aprecieze comportarea şi să ia o atitudine justă faţă de ele;

·   să poată formula răspuns la întrebări asupra conţinutului textului, să găsească în text propoziţia sau alineatul, care serveşte drept argument al unui gând expus, să intituleze părţile textului indicate de învăţător;

·   să poată reproduce detaliat conţinutul operei citite şi analiza în clasă după întrebări sau imagini ce o însoţesc;

·   să prezinte oral ilustraţiile la text;

Familiarizarea practică cu mijloacele artistice de exprimare:

 

Identificarea în textele studiate a unor categorii lexico-semantice: sinonime, antonime, cuvinte cu sens propriu şi figurat. Aplicarea acestor noţiuni în activitatea de comunicare scrisă şi orală.

·   să poată găsi în text mijloacele expresiv-verbale (cuvinte cu sens direct şi figurat), folosite de autor în text cu un anumit scop;

·   să identifice în text sinonime, antonime, cuvinte cu sens propriu şi cuvinte cu sens figurat;

·      să utilizeze diferite categorii lexico-semantice în comunicarea scrisă şi orală.

IV. LUCRUL CU CARTEA (LECTURA)
Elementele principale ale cărţii: coperta, cotorul, pagina de titlu, cuprinsul. Citirea datelor bibliografice de pe pagina de titlu. ·   să poată să se orienteze în carte şi să poată deosebi elementele principale ale cărţii;

·   să poată determina anticipat conţinutul ei pe baza titlului, a   ilustraţiilor şi a numelui autorului.

·   să se poată orienta într-un grup de cărţi;

·   să-şi poată alege cartea după semnele date;

 

Familiarizarea cu 3-4 nume noi de scriitori şi cu unele din operele lor.

 

 

·   să-şi însuşească unele cunoştinţe referitoare la câţiva scriitori noi şi la operele acestora;
Reproducerea conţinutului textelor citite şi aprecierea valorii artistice a acestuia.

 

 

 

 

 

·   să-şi formeze deprinderea de a reproduce conţinutul celor citite;

·   să  poată aprecia din punct de vedere etico-moral situaţia în care se desfăşoară acţiunile, conduita şi faptele personajelor.

 

 

Clasa a III-a

Activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
I. TEMATICA CITIRII
Creaţia populară orală

De ce nu pot arborii umbla?. Proverbe, zicători, ghicitori. Cântec popular. Lupul, calul şi puiul de vulpe. Lemnul că-i lemn şi tot nu iartă. Mioriţa.

·   să încerce să formuleze unele concluzii despre creaţia populară orală;

·   să poată deosebi creaţia populară de creaţia cultă;

Şcoala

Septembrie (M. Lutic). Buchiile lui Ion Creangă (după S. Vangheli). Şcoala vacanţei (A. Suceveanu). O faptă generoasă (după Edmondo de Amicis). Gluma (I. Druţă).

·   să observe realul şi fantasticul, sensul propriu şi cel figurat al unor titluri;

·   să memoreze poezii despre şcoală;

·   să cunoască autori ce au scris despre şcoală;

Toamna

Toamna (E. Dragoş). Toamna la bunelul (D. Matcovschi). Un licurici grăbit (după D. Toma). Toamna (O. Cazimir). Toamna (O. Goga). Povestea codrului (M. Eminescu). Ce te legeni, codrule (M. Eminescu). De ce au plecat fructele din livadă.

·   să observe specificul frumosului toamnei sub diferite aspecte;

·   să memoreze poezii despre acest anotimp;

·   să participe la serbările ce se petrec în acest anotimp;

Familia

Mi-e dor de tine, mamă (Gr. Vieru). Ochii mamei (S. Vangheli). De-a şcoala (P. Stoicescu). Bunicul (după B. Şt. Delavrancea).

·   să păstreze chipul fiinţei dragi – mama;

·   să conştientizeze importanţa valorilor familiei;

Disciplină, politeţe.

Obiceiuri bune (C. Janczarski). Locul cel mai bun (V. Sivetidis). Ce e bine şi ce-i rău (V. Maiakovski). Cei doi Pauli (V. Sivetidis). Tu ştii cum să te porţi? (după H. Pukk).

·   să respecte regulile de politeţe în societate;

·   să demonstreze prin comportarea proprie  politeţea şi disciplina;

Iarna. Obiceiuri şi tradiţii

Iarna (după B. Şt. Delavrancea). Gerul (V. Alecsandri). Cătunul de sticlă (T. Arghezi). În seara de Crăciun (G. Coşbuc). Pluguşorul (din creaţia populară).

·   să participe cu propriile posibilităţi la păstrarea şi continuarea obiceiurilor şi a tradiţiilor de iarnă;

·   să memoreze şi practic să demonstreze obiceiuri şi tradiţii de iarnă;

Prietenie

Ţapul şi şarpele (P. Ispirescu). Doi prieteni credincioşi (basm popular macedonean). Trei prieteni (V. Oseeva). Povestire despre datorie, prieteni şi prietenie (P. Stoicescu). Băiatul cu poveştile (C. Theodorescu).

·   să conştientizeze valoarea adevăratei prietenii;

·   să păstreze şi să demonstreze practic prietenia faţă de colegii de clasă; de scoală;

Literatura clasică pentru copii

Punguţa cu doi bani (după I. Creangă). Când stăpânul nu-i acasă! (E. Gârleanu). Greierele şi furnica (A. Donici).

·   să-şi îmbogăţească arsenalul literar;

·   să indice numele şi prenumele scriitorilor clasici (M. Eminescu, I. Creangă, V. Alecsandri ş. a), cât şi numele altor scriitori cu ale căror opere au luat cunoştinţă;

Grija faţă de natură

Căţeluşul şchiop (E. Farago). Libertatea turturelelor (poveste populară chinezească). Face oricine ce vrea (A. Blandiana). De ce se duşmăneşte câinele cu pisica (din creaţia populară). Răsărita (G. Vieru).

·   să păstreze grija şi responsabilitatea faţă de orice suflare de pe pământ;

 

·   să contribuie la păstrarea responsabilităţii faţă de natură;

·   să memoreze poezii despre animale, păsări, insecte;

Primăvara

Mărţişorul (din creaţia populară). Martie (I. Andrei). Primăvara (S. Vangheli). Oaspeţii primăverii (V. Alecsandri). Oaspeţii primăverii (şezătoare).

·   să observe frumuseţea renaşterii naturii;

·   să participe la serbările consacrate anotimpului primăverii;

Sărbători ale primăverii

Duminica Floriilor. Ouăle de Paşti. Coşurile de Paşti. La Paşti (G. Coşbuc). La Paşti (G. Topârceanu). Obiceiuri de Paşti.

·   să cunoască şi să respecte sărbătorile de stat şi religioase;

·   să memoreze poezii şi texte peferate;

Vara

Vara (D. Zamfirescu). Vara (D. Botez). Pupăza din tei (I. Creangă).

·   să valorifice din plin bogăţiile de care dispune vara;
II. PERFECŢIONAREA DEPRINDERILOR DE CITIRE CALITATIVĂ
În clasa a III-a se definitivează formarea deprinderilor de citire pe cuvinte întregi, concentrând atenţia asupra citirii conştiente cu voce tare şi în gând şi cu expresivitate. ·   să-şi formeze deprinderea de citire pe cuvinte întregi, cu voce tare şi în gând;
Citirea corectă, coerentă, conştientă şi expresivă; cu voce tare şi în gând. ·   să citească conştient, cursiv, expresiv nu mai puţin de 80 de cuvinte pe minut;

·   să citească conştient şi liber în gând nu mai puţin de 100 de cuvinte pe minut;

Accelerarea vitezei cititului, apropiind-o de ritmul propriu al vorbirii elevilor din clasa a III-a. ·   să-şi mărească viteza citirii;
Dezvoltarea deprinderilor de lucru cu manualul şi cu cartea. ·   să-şi formeze deprinderea de a lucra cu manualul şi cu orice tip de carte;
Reprezentări despre pauză şi accentul logic în propoziţie ca mijloc de evidenţiere a unui gând, moment important din text. ·   să se formeze priceperea de a determina centrele logice ale propoziţiei şi de a le evidenţia prin intonaţie;
III. LUCRUL CU TEXTUL LITERAR ŞI RECUNOAŞTEREA SPECIFICULUI ACESTUIA
Aprofundarea şi dezvoltarea reprezentărilor despre opera literară şi procedeele aplicate la analiza ei; ·   să poată deosebi de sine stătător operele literare;

·   să poată găsi după cuprins textele aceluiaşi scriitor sau cele apropiate ca temă, specie literară ş. a.;

·   să se formeze priceperea de a deosebi speciile literare (de care elevii au luat cunoştinţă) după însuşirile lor caracteristice;

·   să poată denumi de sine stătător tema şi ideea principală a operei;

·   să evidenţieze mijloacele artistice de exprimare în operă, înţelegând rolul lor;

·   să-şi expună părerea proprie referitor la evenimentele, faptele, acţiunile personajelor;

·   să pună întrebări de sine stătător la conţinutul celor citite.

 

Povestirea (reflectă evenimente, întâmplări, fapte concrete din viaţă prin imagini artistice); personajele principale şi secundare în povestire. ·   să cunoască particularităţile povestirii;

·   să facă diferenţa între personajele principale şi cele secundare;

Poezia (modalitatea de zugrăvire în versuri a vieţii înconjurătoare, de exprimare a sentimentelor, dorinţelor şi gândurilor). ·   să cunoască particularităţile poeziei;

·   să poată recita pe de rost 8-10 poezii;

Povestea. Elementul fantastic; poveşti populare şi poveşti culte. ·   să cunoască particularităţile poveştii;

·   să numească subiectul a 4-5 poveşti (texte aparţinând atât literaturii populare, cât şi literaturii culte);

Proverbul (textul care conţine o învăţătură, un sfat, o înţelepciune). ·   să cunoască particularităţile proverbului;

·   să ştie 8-10 proverbe; să înţeleagă şi să explice sensul; să le poată aplica în viaţă;

 

Fabula. Personajele fabulei, conţinutul alegoric (fără folosirea termenului), morala. ·   să cunoască particularităţile fabulei;

·   să formuleze morala fabulelor citite;

Snoava (text literar cu caracter umoristic, hazliu); personajele tradiţionale ale snoavei – Păcală şi Tândală. ·   să cunoască particularităţile snoavei;

·   să caracterizeze personajele tradiţionale ale snoavei;

Legenda (text literar ce oglindeşte în mod fantastic provenienţa unor animale, plante, păsări, localităţi reale, ce există cu adevărat). ·   să cunoască particularităţile legendei;
Familiarizarea cu mijloacele limbajului artistic: cuvinte cu sens figurat, rolul lor emotiv şi sugestiv în context; comparaţia (cu cine sau cu ce se compară obiectul?, cu ce scop?); personificarea (cu ce trăsături caracteristice ale omului este înzestrat obiectul?, de ce?). Aprofundarea cunoştinţelor despre modalităţile de exprimare a stărilor afective ale vorbitorului (tempoul, intensitatea vocii, tonul). ·   să se dezvolte capacitatea de a analiza şi percepe conţinutul şi forma operei literare;

·   să determine tema, personajele, împrejurările, în care se desfăşoară acţiunea prezentată în text, descrierea tablourilor;

·   formarea priceperii de a determina părţile componente ale textului: introducerea, cuprinsul şi încheierea;

·   formarea capacităţii de a reproduce rezumativ şi selectiv conţinutul unui text;

·   să determine tema şi succesiunea acţiunii descrise în text;

·   să sesizeze corelaţia dintre fapte, evenimente, evidenţierea gândului principal;

·   să împartă textul în fragmente logice şi să alcătuiască planul de idei;

·   să expună oral sau în scris, detaliat sau rezumativ conţinutul textului după plan (folosind schema structurii textului, mijloacele artistice expresive ale vorbirii orale).

 

 

IV. LUCRUL CU CARTEA (LECTURA)
Elementele cărţii: foaia de titlu, cuprinsul, prefaţa, adnotaţia, postfaţa. ·   să poată determina conţinutul aproximativ al unei cărţi cunoscute după elementele ei: foaia de titlu, cuprinsul, prefaţa;

·   să poată nota (pe fişe) datele despre carte de pe foia de titlu.

 

Familiarizarea cu fişierul şi registrul tematic “Ce să citim?” Memorarea câtorva nume de autori şi titluri de cărţi din creaţia lor. ·   să-şi formeze dragostea faţă de colecţionarea cărţilor în biblioteca personală şi a clasei;

·    să se formeze priceperea de a alege cartea pe tema recomandată de învăţător şi de a citi din ea în mod individual, aplicând cunoştinţele acumulate la lecţiile de citire;

 

Utilizarea materialului pus la dispoziţie de manual. Valorificarea deplină a resurselor manualului. ·   să se dezvolte priceperea de a se orienta în conţinutul manualului, de a lucra asupra întrebărilor şi temelor;

·   să se folosească de ilustraţii şi ima-gini;

·   să folosească dicţionarul explicativ din manual;

Înţelegerea şi analizarea textului citit. Exprimarea opiniei personale referitor la textul citit. ·   să stabilească legătura interioară dintre propoziţiile şi frazele din care este compus textul;

·   să sesizeze ideea principală a operei, a unui fragment din ea;

·   să poată găsi ideea principală din textul citit, care nu este formulată direct de autor; exprimarea prin cuvintele proprii sau echivalarea cu un proverb cunoscut;

·   să determine atitudinea autorului faţă de cele relatate şi înţelegerea modului în care ea este exprimată – direct sau indirect (Ce părere are autorul faţă de personajul descris, fapta săvârşită? Sunt în text cuvinte de apreciere sau nu? Cum putem afla care este atitudinea autorului?);

·   să poată alege un fragment pentru a-l povesti sau a-l citi expresiv;

 

 

Sesizarea particularităţilor personajelor literare. Caracterizarea personajelor din textele citite. ·   să poată explica comportarea personajelor prin evidenţierea motivelor care stau la bază (fapta – ce a făcut?, motivul – de ce?);

·   să compare faptele personajelor şi să le aprecieze;

·   să caracterizeze personajele, extrăgând din text materialul respectiv.

 

 

Clasa a IV-a

Activităţi de învăţare Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
I. TEMATICA CITIRII
Din comoara folclorului

Legenda bujorului. Morarul. Oaia Năzdrăvană. Fata ciobanului cea înţeleaptă. Ciocârlia, vulpea şi ogarul.

·   să-şi îmbogăţească tezaurul folcloric;

·   să poată reda conţinutul speciei fol-clorice citite;

·   să poată distinge specia folclorică;

Toate drumurile pornesc din şcoală

În drum spre şcoală (C. Theodorescu). Jurjac sau George Enescu (V. Huber). La şcoala iepuraşilor (Gr. Vieru). Învăţătoarea (M. Roman). Cum am învăţat carte (M. Gorki). Bătrânii învăţători (Gr. Vieru).

·   să observe lumea ştiinţei şi a frumosului din carte;

·   să memoreze texte despre învăţământ;

·   să distingă rolul învăţăturii în viaţa omului;

Toamna

Toamna (R. Robu). Zilnicul Toamnei (A. Suceveanu). Spărgătorul de nuci (S. Vangheli). Toamna Ţesătoare (V. Alecsandri). Culesul porumbului (I. Agârbiceanu). Balada unui greier mic (G. Topârceanu).

·   să valorifice bunurile acestui anotimp şi să identifice imaginile artistice care redau frumuseţile toamnei;

·   să-şi îmbogăţească cunoştinţele cu noi autori ce au scris despre acest anotimp;

Familia

Întâlnire cu mama (N. Labiş). Bunicul şi nepotul (Fraţii Grimm). Cine a cinstit numele tatălui său (V. Sivetidis). Doi fraţi.   Tatăl şi cei zece feciori (Al. Mitru).

·   să cinstescă numele neamului;

·   să memoreze poezii şi texte despre familie;

·   să respecte şi să ajute familia în diferite situaţii;

Grija faţă de vieţuitoare

Gândăcelul (E. Farago). Grivei (E. Gârleanu). Sticletele (M. Sadoveanu). Bivolul şi coţofana (G. Topârceanu). Cerbul şi leul (Esop).

·   să ocrotească mediul înconjurător;

·   să memoreze poezii şi fragmente din textele preferate;

·   să ajute practic vieţuitoarele întâlnite în caz de nevoie;

Iarna

Iarna (V. Alecsandri). Moş Crăciunii (S. Vangheli). Capra. Gruia şi Novac.

·   să participe la înscenările teatralizate;

·   să memoreze poezii, texte preferate despre acest anotimp;

Ce e bine şi ce-i rău?

Doi fraţi cuminţi (E. Farago). O singură condiţie (M. Sântimbreanu). Măscăriciul (N. Casian). Razele dimineţii (K. Uşinski). Zăpăcitul (L. Deleanu).

·   să poată deosebi binele de rău;

·   să procedeze în aşa fel, încât să nu facă rău altora;

 

Meserii

Bondarul leneş (E. Farago). Cine este cel mai puternic pe pământ (Al. Mitru). Cele mai frumoase mâini. Cea mai de cinste meserie (V. Sivetidis). Ce miros au meseriile (G. Rodari). Ce voi fi?

·   să îmbrăţişeze dragostea faţă de o meserie;

·    să ştie că orice meserie este frumoasă;

·   să aducă bucurii mesria preferată;

Literatura pentru copii

Racul, broasca şi o ştiucă (A. Donici). Făt-Frumos din Lacrimă (M. Eminescu). Puiul (I. Al. Brătescu-Voineşti).

·   să cunoască diferite specii literare şi autori pentru copii;

·   să memorizeze 2-3 fragmente în proză;

·   să numească temele principale ale literaturii pentru copii;

 

 

Primăvara

Scrisoare către primăvară (V. G. Popa). Luna lui Martie. Cântec de primăvară (Şt. O. Iosif). Primăvara (V. Alecsandri). Concertul primăverii (G. Coşbuc). Frun­za (E. Gârleanu).

·   să observe frumuseţea primăverii cântată de diferiţi maeştri ai cuvântului;

·   să participe la serbările asectui frumos anotimp;

Descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii

Bucuriile (V. Sivetidis). Hai să ne scăldăm în cer (A. Suceveanu). Universul. Ciobănaşul şi trăsnetul (M. Mohor).

·   să descopere noutăţi;

·   să citească şi să-şi îmbogăţească cunoştinţele cu descoperirile din diverse domenii;

Vara

Vară (O. Cazimir). La cireşe (I. Creangă). Vara (N. Labiş). La balul anotimpurilor.

·   să poată generaliza şi unifica;

·   să participe la activităţile petrecute în acest anotimp.

II. PERFECŢIONAREA DEPRINDERILOR DE CITIRE CALITATIVĂ
În clasa a IV-a elevii trebuie să citească numai pe cuvinte întregi şi cu o viteză apropiată de ritmul vorbirii proprii, în conformitate cu normele limbii române literare. ·   să se formeze deprinderea de citire coerentă, cursivă şi expresivă în conformitate cu normele limbii literare;

·   să se formeze capacitatea de a-şi regla viteza citirii în concordanţă cu ritmul propriu al vorbirii;

·   să-şi regleze respiraţia în timpul citirii;

Perfecţionarea în continuare a deprinderilor de citire până la automatizare. ·   să folosească mijloacele principale de expresivitate – pauzele, accentul logic, tonul şi tempoul citirii ca dovadă de înţelegere a celor citite;

·   să se formeze deprinderea de a practica diferite tipuri de citire: compactă, selectivă, comentată, pe roluri;

Consolidarea citirii conştiente şi expresive. ·   să se formeze deprinderea de citire conştientă în gând a textelor aparţinând diferitelor specii literare: de a se pregăti independent pentru citirea expresivă a textului artistic sau ştiinţifico-popular, de a interpreta textul citit;
III. LUCRUL CU TEXTUL LITERAR ŞI RECUNOAŞTEREA SPECIFICULUI ACESTUIA
Sintetizarea reprezentărilor despre opera literară şi procedeele aplicate la analiza ei. ·   să indice numele şi prenumele scriitorilor clasici (M. Eminescu, I. Creangă, V. Alecsandri ş. a), cât şi numele altor scriitori cu ale căror opere s-au întâlnit pe parcursul învăţământului primar;

·   să numească subiectul a 6-7 poveşti (texte aparţinând atât literaturii populare, cât şi literaturii culte);

·   să-şi exprime propria părere referitoare la opera citită;

·   să înţeleagă conştient şi suficient conţinutul textului, să reţină ideea principală în textele citite sau ascultate;

·   să poată deosebi de sine stătător operele literare (în funcţie de specia literară în care se încadrează);

·   să se dezvolte capacitatea de analiză elementară a operei literare după conţinut şi formă;

Povestea, legenda, snoava, ghicitoarea, proverbul ca opere din creaţia populară orală. ·   să ştie 8-10 proverbe, să înţeleagă să explice sensul şi să le poată aplica în viaţă;

·   să poată deosebi felurile poveştilor populare (poveşti despre animale, povestiri fantastice ş. a.);

Povestirea, povestea, basmul, poezia şi fabula ca opere din creaţia literară a scriitorilor. ·   să cunoască particularităţile speciilor literare studiate;
Pastelul – prezentare generală (descrierea naturii în versuri). ·   să înţeleagă specificul desrierii în versuri;
Perfecţionarea continuă a capacităţii de interpretare a operelor literare (prin povestire, înscenare, răspunsuri la întrebări care cer explicaţie, argumentarea unui gând, păreri). ·   să poată reda de sine stătător conţinutul textului (ţinând cont de tipul expunerii), întrebuinţând elementele de descriere (natura, aspectul exterior al personajului), imaginaţia, accentuând atenţia asupra esenţialului;

·   să poată reda de sine stătător conţinutul textului (ţinând cont de tipul expunerii), întrebuinţând elementele de descriere (natura, aspectul exterior al personajului), imaginaţia, accentuând atenţia asupra esenţialului;

·   să determine tema şi subiectul, ideea principală exprimată direct sau indirect de autor;

·   să înţeleagă poziţia autorului faţă de evenimentele, fenomenele şi personajele descrise şi să-şi exprime atitudinea proprie faţă de ele;

·   să poată împărţi textul în fragmente logice şi să alcătuiască planul acestuia;

 

Îmbogăţirea vocabularului elevilor pe baza operelor citite. ·   să poată să deosebească nuanţele de sens ale cuvintelor şi expresiilor plastice;

·   să poată folosi cuvinte şi expresii, care să zugrăvească plastic personajele, evenimentele, natura;

·   să se dezvolte priceperea de a utiliza corect mijloacele artistice şi expresivitatea verbală (tempoul, timbrul, pauza psihologică şi accentul logic, melodia vorbirii) la reproducerea gândurilor şi a sentimentelor, exprimate în textul literar şi în vorbirea proprie;

 

 

Reprezentări despre pauza psihologică (accentuarea prin pauză a schimbărilor de ordin afectiv, a modificărilor în comportarea personajelor) ·   să-şi expună părerea proprie asupra evenimentelor, a faptelor personajelor;

·   să aprecieze părerea autorului faţă de personaj, să explice cum este oglindit în operă;

·   să caracterizeze personajele literare după faptele şi motivele ce le-au generat, după sentimentele trăite, ţinuta şi înfăţişarea lor exterioară;

 

IV. LUCRUL CU CARTEA (LECTURA)
Aprofundarea cunoştinţelor despre literatura artistică, ştiinţifică, publicistică şi informativă. Familiarizarea (la un nivel accesibil) cu literatura informativă. ·   să se formeze capacitatea de a-şi îmbogăţi permanent vocabularul cu cuvinte noi, de a-l activiza în procesul comunicării şi al activităţii cognitive;

·   să se formeze deprinderea de a citi sistematic literatură artistică, ştiinţifică, presa periodică, folosindu-se pentru orientare de indicii bibliografici şi seriile de cărţi pentru lectura claselor primare;

·   să se formeze priceperea de a lucra cu enciclopedia şi cu dicţionarele şcolare;

Memorizarea a 3-5 denumiri de cărţi pe temele studiate şi a autorilor. ·   memorarea denumirilor cărţilor şi a autorilor;
Dezvoltarea capacităţii de a reproduce rezumativ şi selectiv conţinutul unei opere literare. Utilizarea planului în alcătuirea unei povestiri despre un personaj literar. ·   să perfecţioneze deprinderea de a reproduce conţinutul celor citite (în întregime şi pe episoade), de a alcătui o povestire despre personajul literar, folosindu-se de plan;

·   să poată aprecia corect cartea citită;

·   să poată prezenta conţinutul unei cărţi sau a unui episod din ea prin ilustraţii, modelaj, desen-aplicaţie;

Utilizarea literaturii ca mijloc de petrecere a timpului liber. ·   să poată folosi în mod independent literatura distractivă în scopul organizării plăcute a odihnei, timpului liber.
Activităţi practice

În ciclul primar se recomandă următoarele tipuri de lucrări practice:

·         Colectarea materialului în legătură cu tematica citirii.

·         Pregătirea matineelor dedicate sărbătorilor naţionale şi şcolare.

·         Participarea activă la săptămâna cărţii, la sărbătoarea limbii, la mărţişor, la manifestările dedicate clasicilor literaturii, contemporanilor, la întâlniri cu scriitori, la şezători literare sau la expoziţii de carte.

REPARTIZAREA ORELOR
(LIMBA ROMÂNĂ/ COMUNICARE ŞI CITIREA LITERARĂ)

 

LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICAREA, CLASA A II-A

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Dezvoltarea vorbirii

Evaluare, recuperare, dezvoltare tematică

Evaluare semestrială

Rezervă

TOTAL

72

17

5

2

4

102

 

 

Ascultare (audiere)

Dialog

Expunere

Compunere

Citire

Limba scrisă şi limba vorbită

Dictare

Copiere

TOTAL

Semestrul I Semestrul II
1

1

1

1

4

1

1

1

2

1

1

7

 

Planificarea calendaristică orientativă

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
Dezvoltarea vorbirii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă

 

Propoziţia. Punctul

 

Propoziţia interogativă

 

Propoziţia exclamativă

 

Dezvoltarea vorbirii. Dialogul

 

Cuvântul

 

Cuvinte cu sens asemănător

 

Cuvinte cu sens opus

 

Dezvoltarea vorbirii. Biletul

 

Silaba

 

Textul

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Anunţul

 

Alfabetul

 

Vocale şi consoane

 

Rolul sunetelor în vorbire şi în scriere

 

Dezvoltarea vorbirii. Cererea

 

Scrierea cu î şi â

 

Grupurile de litere ie, ea, oa, ia

 

Grupul de litere ie şi schimbarea lui în e

 

Dezvoltarea vorbirii. Notiţa explicativă

 

Grupurile de litere oa, ua,

 

Scrierea lui ă după j şi ş

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Felicitarea

 

Vocale duble oo, ee, ii, uu

 

Sunetul şi litera i la sfârşitul unor cuvinte

 

Consoanele duble nn, cc, rr, ss

 

Grupurile de litere ce, ci, che, chi

 

Dezvoltarea vorbirii. Invitaţia

 

Grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Scrierea corectă a adresei

 

Grupurile de litere mp, mb

 

Grupurile de sunete cs şi gz redate prin litera x

 

Despărţirea cuvintelor în silabe

 

Dezvoltarea vorbirii. Scrisoarea

 

Scrierea cuvântului sunt

 

Scrierea prin cratimă. Grupul de cuvinte

s-a şi cuvântul sa

 

Grupul de cuvinte s-au şi cuvântul sau

 

Dezvoltarea vorbirii. Alcătuirea textului după desen cu ajutorul cuvintelor de sprijin

 

Folosirea cratimei în grupurile m-am, m-ai, m-a, m-aţi, m-au, m-aş, m-ar

 

 

Folosirea cratimei în grupurile de cuvinte: l-am, l-ai, l-a, l-aţi, l-au, l-ar, l-aş

 

Dezvoltarea vorbirii. Descrierea

 

Scrierea cuvintelor mi-i şi mii, mie şi mi-e

 

Scrierea cuvintelor nea, ne-a, neam,
ne-am

 

Scrierea cuvintelor vii, vi-i

 

Dezvoltarea vorbirii. Alcătuirea planului expunerii după text şi imagini

 

Folosirea cratimei în cuvintele într-un, într-o, într-una, dintr-un, dintr-o, din-
tr-una

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Expunerea orală a textului cunoscut

 

Despre cine? despre ce? se vorbeşte în propoziţie

 

Ce face? Ce a făcut? Ce va face?

 

Ce este? Cum este?

 

Grupurile principale de cuvinte

 

Propoziţia simplă

 

Dezvoltarea vorbirii. Întocmirea planului compunerii

 

Care? Ce fel de?

 

Pe cine? Ce? Cui?

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere orală după imagini

 

Grupurile secundare de cuvinte

 

Propoziţia dezvoltată

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul în versuri

 

Evaluare semestrială

1

 

 

1

 

1

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

2

 

2

 

2

 

1

 

2

 

2

 

1

 

1

 

1

 

2

 

2

 

2

 

1

 

3

 

1

 

1

 

 

2

 

1

 

 

1

 

1

 

1

 

2

 

 

2

 

1

 

 

2

 

 

 

2

 

 

1

 

2

 

3

 

 

2

 

1

 

 

2

 

 

 

1

 

1

 

 

2

 

 

2

 

2

 

2

 

1

 

1

 

 

3

 

3

 

1

 

 

2

 

2

 

1

 

1

 

4

 

 

CITIREA LITERARĂ, CLASA A II-A

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Evaluare, recuperare, dezvoltare tematică

Rezervă

TOTAL

82

17

3

102

 

 

Planificarea calendaristică orientativă

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
Creaţia populară

 

·         Luci soare, luci. Cântec de leagăn

·         Frământări de limbă

·         Ghicitori

·         Proverbe şi zicători

·         Legenda privighetorii

·         Mioriţa (balada)

·         Doină

·         Lapte acru şi smântână (snoava)

 

Evaluare tematică

 

Toamna

 

·         Sfârşit de vacanţă. T. Ştirbu

·         Soarele şi gutuiul. I. Vatamanu

·         Toamna

·         Toamna cea darnică. V. Alecsandri

·         Toamna. S. Vangheli

·         Revedere. M. Eminescu

·         Toamna. G. Coşbuc

·         Sfârşit de toamnă. V. Alecsandri

 

Evaluare tematică

 

Şcoala

 

·         Învăţătura. N. Tăutu

·         În drum spre şcoală. M. Gardin

·         Învăţătorul nostru. Edmondo de Amicis

·         De ce are Girafa gâtul lung. V. Prohin

·         Glume

·         Guguţă. S. Vangheli

 

Evaluare tematică

 

 

Familia mea

 

·         Casa părintească. S. Vangheli

·         Casa mea. Gr. Vieru

·         Viaţa mea începe-acasă. I. Moiş

·         Familia mea

·         Fratele mai mic. I. Teodoreanu

·         Rugăciunea copiilor pentru părinţi

·         Rugăciunea părinţilor pentru copii

 

Evaluare tematică

Cunoaşterea mediului înconjurător

 

·         Avionul. V. Beşleagă

·         Cântăreţul. S. Vangheli

·         Cearta. C. M. Gherman

·         Calculatorul. E. Frunză

·         Fratele şi sora. S. Vangheli

·         Fără soare nu creşti mare. V. Romanciuc

·         Ursul prisăcar. S. Vangheli

 

Evaluare tematică

 

Iarna. Obiceiuri şi tradiţii

 

·         Sobele lui Georgel. S. Vangheli

·         Iarna. Gr. Vieru

·         Iarna lui Aricică

·         Obiceiuri de Sfântul Andrei

·         Moş Nicolae. M. Gardin

·         Moş Crăciun

·         Vine Anul Nou

·         Pluguşorul

  • Sorcova

 

Evaluare tematică

 

Prietenie

 

·         Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă. M. Sadoveanu

·         Gânduri despre Eminescu. V. Romanciuc

·         Lacrimi trecătoare. G. Dumitrescu

·         Doi prieteni. A. Pann

·         Norocul şi Mintea. I. L. Caragiale

·         Cel mai bun prieten. V. Sivetidis

 

Evaluare tematică

 

 

Poveşti

 

·         Ursul păcălit de vulpe. I. Creangă

·         Povestea gâştelor. G. Coşbuc

·         Puişorul şi vulpea. I. Pas

 

Evaluare tematică

 

 

Primăvara

 

·         Moş Viscol şi Primăvara. după M. Sadoveanu

·         Băiatul lui Moş Martie. S. Vangheli

·         Primăvara. V. Alecsandri

·         Primăvara. N. Labiş

·         Baba Dochia

·         Au sosit cocorii. C. Petrescu

 

Evaluare tematică

 

 

Umor popular

 

·         Păcală şi boierul

·         Păcală la furat pere

·         Cum se mănâncă o zarzără

·         La o masă cu boierii

·         Pentru un capăt de funie

·         Toadere şi boierul

 

Evaluare tematică

 

 

Bunătate, dreptate, ajutor

 

·         Tatăl şi feciorii. L. Tolstoi

·         Copil rău. V. Eftimiu

·         Lucrurile. I. Druţă

·         Musca la arat. A. Donici

·         Calul şi câinele. V. Sivetidis

 

Evaluare tematică

 

Vara

 

·         Vara. V. Voiculescu

·         În Ţara Fluturilor. S. Vangheli

·         Noapte de vară. G. Coşbuc

·         La scăldat. I. Creangă

 

Evaluare tematică

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICAREA, CLASA A III-A 

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Dezvoltarea vorbirii

Evaluare, recuperare, dezvoltare tematică

Evaluare semestrială

Rezervă

TOTAL

72

17

5

2

4

102

 

 

Ascultare (audiere)

Dialog

Expunere

Compunere

Citire

Expunere scrisă

Limba scrisă şi limba vorbită

Dictare

Copiere

TOTAL

Semestrul I Semestrul II
1

1

1

1

3

2

9

1

1

1

1

3

2

1

10

 

 

Planificarea calendaristică orientativă

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
Dezvoltarea vorbirii. Comunicarea orală. Comunicarea scrisă

 

RECAPITULARE

 

Vocale şi consoane

 

Silaba

 

Cuvântul

 

Dezvoltarea vorbirii. Povestirea orală după imagine şi cu începutul dat

 

Trecerea cuvintelor dintr-un rând în altul

 

Accentul

 

Legătura cuvintelor în propoziţie

 

Dezvoltarea vorbirii. Alcătuirea colectivă a planului după imagini

 

Cuvinte care denumesc fiinţe şi cuvinte care denumesc lucruri

 

Cuvinte care denumesc însuşiri

 

Cuvinte care denumesc acţiuni

 

Dezvoltarea vorbirii. Lucrul asupra expunerii textului

 

Evaluare tematică

 

 

SINTAXA

 

Propoziţia

 

Tipurile propoziţiilor

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere după imagini şi cu ajutorul cuvintelor de sprijin

 

Părţile principale ale propoziţiei

 

Dezvoltarea vorbirii. Lucrul asupra compunerii

 

Predicatul

 

Subiectul

 

Dezvoltarea vorbirii. Întocmirea unui plan colectiv după părţile componente ale compunerii

 

Acordul subiectului cu predicatul

 

Propoziţia simplă

 

Dezvoltarea vorbirii. Întocmirea planului individual

 

Propoziţia dezvoltată

 

Părţile secundare ale propoziţiei

 

Dezvoltarea vorbirii. Structura textului. Alcătuirea colectivă a textului după părţile componente ale compunerii

 

Evaluare tematică

 

 

LEXICUL(16) ore

 

Sensurile lexicale ale cuvântului

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere individuală după imagini

 

Felurile dicţionarelor

 

Cuvintele cu mai multe înţelesuri

 

Sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere-naraţiune după imagini “Cum am petrecut sărbătorile de iarnă”

 

Sinonimele

 

Antonimele

 

Omonimele

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere-descriere

 

Evaluare tematică

 

STRUCTURA CUVÂNTULUI

 

Din ce este alcătuit cuvântul

Cuvintele înrudite

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere-reflexie “Ce aş face eu dacă aş avea puteri magice sau dacă aş fi atotştiutor”

 

Rădăcina cuvântului

 

Desinenţa cuvântului

 

Dezvoltarea vorbirii. Împărţirea unui text în fragmente. Dialogul

 

Prefixul

 

Sufixul

 

Tema cuvântului

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul în versuri

 

Prefixele des- şi dez-

 

Prefixele răs- şi răz-

 

Prefixele îm- şi în-

 

Dezvoltarea vorbirii. Deosebirea tipurilor de texte: naraţiune, descriere, reflecţie

 

Prefixele com- şi con-

 

Prefixul în-(nn)

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Cum voi petrece vacanţa de vară

 

Evaluare semestrială

1

 

 

2

 

1

 

1

 

2

 

1

 

 

2

 

1

 

2

 

1

 

 

2

 

 

2

 

2

 

1

 

 

1

 

 

(28 ore)

 

1

 

2

 

1

 

 

3

 

1

 

 

3

 

2

 

1

 

 

 

3

 

2

 

1

 

 

3

 

3

 

1

 

 

 

1

 

 

 

 

2

 

1

 

 

2

 

1

 

1

 

 

1

 

 

 

2

 

2

 

2

 

1

 

 

1

 

(35)ore

 

1

3

 

1

 

 

 

2

 

2

 

1

 

 

2

 

2

 

2

 

1

 

2

 

2

 

2

 

1

 

 

2

 

2

 

2

 

1

 

 

4

 

 

CITIREA LITERARĂ, CLASA A III-A

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Evaluare, recuperare, dezvoltare tematică

Rezervă

TOTAL

83

17

2

102

 

 

Planificarea calendaristică orientativă

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
Creaţia populară orală

 

·         De ce nu pot arborii umbla? (din creaţia populară)

·         Proverbe, zicători, ghicitori

·         Cântec popular

·         Lupul, calul şi puiul de vulpe (din creaţia populară)

·         Lemnul că-i lemn şi tot nu iartă (din creaţia populară)

·         Mioriţa (din creaţia populară)

 

Evaluare tematică

 

 

Şcoala

 

·         Septembrie. M. Lutic

·         Buchiile lui Ion Creangă. (după S. Vangheli)

·         Şcoala vacanţei. A. Suceveanu

·         faptă generoasă. (după Edmondo de Amicis)

·         Gluma. I. Druţă

 

Evaluare tematică

Toamna

 

·         Toamna. E. Dragoş

·         Toamna la bunelul. D. Matcovschi

·         Un licurici grăbit. după D. Toma

·         Toamna. O. Cazimir

·         Toamna. O. Goga

·         Povestea codrului. M. Eminescu (fragment)

·         Ce te legeni, codrule. M. Eminescu

·         De ce au plecat fructele din livadă

 

Evaluare tematică

 

Familia

 

·         Mi-e dor de tine, mamă. G. Vieru

·         Ochii mamei. S. Vangheli

·         De-a şcoala. P. Stoicescu

·         Bunicul. (după B. Şt. Delavrancea)

 

Evaluare tematică

 

Disciplină, politeţe

 

·         Obiceiuri bune. C. Janczarski

·         Locul cel mai bun. V. Sivetidis

·         Ce e bine şi ce-i rău. V. Maiakovski

·         Cei doi Pauli. V. Sivetidis

·         Tu ştii cum să te porţi?. (după H. Pukk)

 

Evaluare tematică

 

Iarna. Obiceiuri şi tradiţii

 

·         Iarna. după B. Şt. Delavrancea

·         Gerul. V. Alecsandri

·         Cătunul de sticlă. T. Arghezi

·         În seara de Crăciun. G. Coşbuc

·         Pluguşorul din creaţia populară)

 

Evaluare tematică

 

 

Prietenie

 

·         Ţapul şi şarpele. P. Ispirescu

·         Doi prieteni credincioşi (basm popular macedonian)

·         Trei prieteni. V. Oseeva

·         Povestire despre datorie, prieteni şi prietenie. P. Stoicescu

·         Băiatul cu poveştile. C. Theodorescu

 

Evaluare tematică

 

 

Literatura clasică pentru copii

 

·         Punguţa cu doi bani. după I. Creangă

·         Când stăpânul nu-i acasă!. E. Gârleanu (fragmente)

·         Greierele şi furnica. A. Donici

 

Evaluare tematică

 

 

Grija faţă de natură (7 ore)

 

·         Căţeluşul şchiop. E. Farago

·         Libertatea turturelelor (poveste populară chinezească)

·         Face oricine ce vrea. A. Blandiana

·         De ce se duşmăneşte câinele cu pisica (din creaţia populară)

·         Răsărita. Gr. Vieru

 

Evaluare tematică

 

 

Primăvara

 

·         Mărţişorul din creaţia populară)

·         Martie. I. Andrei

·         Primăvara. S. Vangheli

·         Oaspeţii primăverii. V. Alecsandri

·         Oaspeţii primăverii (şezătoare)

 

Evaluare tematică

 

 

Sărbători ale primăverii

 

·         Duminica Floriilor

·         Ouăle de Paşti

·         Coşurile de Paşti

·         La Paşti. G. Coşbuc

·         La Paşti. G. Topârceanu

·         Obiceiuri de Paşti

 

Evaluare tematică

 

 

Vara

 

·         Vara. D. Zamfirescu

·         Vara. D. Botez

·         Pupăza din tei. I. Creangă (fragmente)

 

Evaluare tematică.

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE, CLASA A IV-A 

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Dezvoltarea vorbirii

Evaluare, recuperare, dezvoltare tematică

Evaluare semestrial

Rezervă

TOTAL

74

17

5

2

2

102

 

 

Ascultare (audiere)

Dialog

Expunere

Compunere

Citire

Expunere scrisă

Limba scrisă şi limba vorbită

Dictare

Copiere

TOTAL

Semestrul I Semestrul II
1

1

1

1

3

2

9

1

1

1

1

3

2

1

10

 

 

Planificarea calendaristică orientativă

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
 

Dezvoltarea vorbirii. Cum am petrecut vacanţa

 

Cuvântul

 

Sensul propriu şi figurat al cuvintelor

 

Antonimele

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul literar. Textul narativ

 

Sinonimele

 

Omonimele

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul literar în versuri

 

Noţiuni generale despre părţile de vorbire

 

Substantivul

 

Substantivele comune şi proprii

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul nonliterar

 

Numărul substantivului

 

Genul substantivului

 

Funcţia substantivului în propoziţie

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul nonliterar

 

Substantive simple şi substantive compuse

 

Scrierea corectă a substantivului

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Textul nonliterar

 

Adjectivul

 

Adjective cu sens propriu şi adjective  cu sens figurat

 

Acordul adjectivului cu substantivul

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunerea şi părţile ei componente

 

Funcţia adjectivului în propoziţie

 

Evaluare tematică

 

Pronumele personal

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere orală după un şir de ilustraţii

 

Alte forme ale pronumelui personal

 

Pronumele personal de politeţe

 

Funcţia pronumelui personal în propoziţie

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere liberă pe baza unor cuvinte şi imagini date

 

Scrierea corectă a pronumelor personale

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Compunere liberă cu titlu dat

 

Numeralul

 

Scrierea corectă a numeralelor

 

Rolul numeralului în propoziţie

 

Dezvoltarea vorbirii. Caracterizarea

 

Evaluare tematică

 

Verbul 1

 

Dezvoltarea vorbirii. Caracterizarea

 

Numărul şi persoana verbului

 

Timpurile verbului

 

Dezvoltarea vorbirii. Descrierea

 

Funcţia verbului în propoziţie

 

Funcţia verbului “a fi” în propoziţie

 

Pronunţarea şi scrierea corectă a verbelor

 

Dezvoltarea vorbirii. Descrierea ştiinţifică

 

Evaluare tematică

 

Părţile principale de propoziţie

 

Predicatul verbal

 

Dezvoltarea vorbirii. Transformarea textului dialogat în text narativ

 

Predicatul nominal

 

Evaluare tematică

 

Subiectul

 

Dezvoltarea vorbirii. Rezumatul

 

Subiectul multiplu

 

Acordul subiectului cu predicatul

 

Evaluare tematică

 

Dezvoltarea vorbirii. Cum putem fi de folos celor mari în vacanţă

 

Părţile secundare de propoziţie

 

Atributul

 

Complementul

 

Evaluare tematică

 

Evaluare finală

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

 

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

2

 

1

 

1

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

 

 

2

 

1

 

1

 

1

 

 

2

 

1

 

2

 

1

 

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

2

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

1

 

 

 

1

 

2

 

2

 

1

 

1

 

 

 

 

CITIREA LITERARĂ, CLASA A IV-A

Forme de activitate didactică Număr de ore
Predarea materiei de studiu

Evaluare, recuperare, dezvoltare  tematică

Rezervă

TOTAL

83

17

2

102

 

 

Planificarea calendaristică orientativă 

Denumirea materiei de studiu Număr de ore Data
 

Din comoara folclorului

 

·         Legenda bujorului

·         Morarul

·         Oaia Năzdrăvană

·         Fata ciobanului cea înţeleaptă

·         Ciocârlia, vulpea şi ogarul

 

Evaluare tematică

 

 

Toate drumurile pornesc din şcoală

 

·         În drum spre şcoală. C. Theodorescu

·         Jurjac sau George Enescu. V. Huber

·         La şcoala iepuraşilor. Gr. Vieru

·         Învăţătoarea. M. Roman

·         Cum am învăţat carte. M. Gorki

·         Bătrânii învăţători. Gr. Vieru

 

Evaluare tematică

 

 

Toamna

 

·         Toamna. R. Robu

·         Zilnicul Toamnei. A. Suceveanu

·         Spărgătorul de nuci. S. Vangheli

·         Toamna Ţesătoare. V. Alecsandri

·         Culesul porumbului. I. Agârbiceanu

·         Balada unui greier mic. G. Topârceanu

 

Evaluare tematică

 

 

Familia

 

·         Întâlnire cu mama. N. Labiş

·         Bunicul şi nepotul. Fraţii Grimm

·         Cine a cinstit numele tatălui său. V. Sivetidis

·         Doi fraţi

·         Tatăl şi cei zece feciori. Al. Mitru

 

Evaluare tematică

 

 

Grija faţă de vieţuitoare

 

·         Gândăcelul. E. Farago

·         Grivei. E. Gârleanu

·         Sticletele. M. Sadoveanu

·         Bivolul şi coţofana. G. Topârceanu

·         Cerbul şi leul. Esop

 

Evaluare tematică

 

 

Iarna

 

·         Iarna. V. Alecsandri

·         Moş Crăciunii. S. Vangheli

·         Capra

·         Gruia şi Novac

 

Evaluare tematică

 

Ce e bine şi ce-i rău?

 

·         Doi fraţi cuminţi. E. Farago

·         Singura condiţie. M. Sântimbreanu

·         Măscăriciul. N. Casian

·         Razele dimineţii. K. Uşinski

·         Zăpăcitul. L. Deleanu

 

Evaluare tematică

 

 

Meserii

 

·         Bondarul leneş. E. Farago

·         Cine este cel mai puternic pe pământ. Al. Mitru

·         Cele mai frumoase mâini

·         Cea mai de cinste meserie. V. Sivetidis

·         Ce miros au meseriile. G. Rodari

·         Ce voi fi?

 

Evaluare tematică

 

 

Literatura pentru copii

 

·         Racul, broasca şi o ştiucă. A. Donici

·         Făt-Frumos din Lacrimă. M. Eminescu

·         Puiul. I. Al. Brătescu-Voineşti

 

Evaluare tematică

 

 

Primăvara

 

·         Scrisoare către primăvară. V. G. Popa

·         Luna lui Martie

·         Cântec de primăvară. Şt. O. Iosif

·         Primăvara. V. Alecsandri

·         Concertul primăverii. G. Coşbuc

·         Frunza. E. Gârleanu

 

Evaluare tematică

 

 

Descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii

 

·         Bucuriile. V. Sivetidis

·         Hai să ne scăldăm în cer. A. Suceveanu

·         Universul

·         Ciobănaşul şi trăsnetul. M. Mohor

 

Evaluare tematică

 

 

Vara

 

·         Vară. O. Cazimir

·         La cireşe. I. Creangă

·         Vara. N. Labiş

·         La balul anotimpurilor

 

Evaluare tematică

 

Evaluare finală

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cuprins
Notă de prezentare……………………………………………………………………………….. 3

 

Clasa I

Notiţă explicativă………………………………………………………………………………….. 5

PERIOADA PREABECEDARĂ………………………………………………………………. 30

PERIOADA ABECEDARULUI………………………………………………………………… 39

PERIOADA POSTABECEDARĂ…………………………………………………………….. 44

PLANIFICAREA ORIENTATIVĂ A LECŢIILOR DE CITIRE ŞI DE SCRIERE……….. 48

 

Limba română şi comunicare

Notiţă explicativă………………………………………………………………………………… 63

Clasa a II-a………………………………………………………………………………………… 64

Clasa a III-a……………………………………………………………………………………….. 74

Clasa a IV-a……………………………………………………………………………………….. 84
Citirea literară

Notiţă explicativă………………………………………………………………………………… 97

Clasa a II-a………………………………………………………………………………………. 102

Clasa a III-a………………………………………………………………………………………. 109

Clasa a IV-a……………………………………………………………………………………… 118
Repartizarea orelor  (limba română/comunicare şi citirea literară)

LIMBA ROMÂNĂ şi comunicare, CLASA A II-A………………………………………… 126

CITIREA literară, CLASA A II-A……………………………………………………………… 132

LIMBA ROMÂNĂ şi comunicare, CLASA A III-A………………………………………… 137

CITIREA literară, CLASA A III-A…………………………………………………………….. 143

LIMBA ROMÂNĂ şi comunicare, CLASA A IV-A……………………………………….. 148

CITIREA literară, CLASA A IV-A……………………………………………………………. 154

Напишіть відгук

Ваша пошт@ не публікуватиметься. Обов’язкові поля позначені *